Grindeanu îi cere lui Bolojan să renegocieze la Bruxelles termenul de închidere a centralelor pe cărbune

Solicitarea vine într-un moment în care România se află în stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august, iar sistemul energetic este supus unor presiuni fără precedent din cauza reducerii producției hidro, pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării.

Apel pentru renegocierea angajamentelor asumate prin PNRR

Sorin Grindeanu consideră că situația excepțională din sistemul energetic justifică o discuție urgentă cu instituțiile europene privind calendarul închiderii capacităților pe cărbune.

Potrivit liderului PSD, premierul Ilie Bolojan ar trebui să meargă la Bruxelles pentru a solicita o amânare a termenului-limită de 31 august și să analizeze repunerea în funcțiune a unor grupuri energetice de la Turceni și Rovinari, astfel încât România să poată compensa deficitul de producție generat de condițiile hidrologice nefavorabile.

În opinia acestuia, securitatea energetică trebuie să devină prioritatea imediată a Guvernului, chiar dacă obiectivele de decarbonizare rămân importante pe termen lung.

Seceta testează reziliența sistemului energetic

Scăderea accentuată a debitului Dunării afectează producția de energie hidro și pune presiune asupra întregului Sistem Energetic Național. În ultimele zile, autoritățile au avertizat că reducerea nivelului apei poate influența funcționarea unor infrastructuri energetice strategice, ceea ce a determinat instituirea stării de alertă pentru luna august.

Pentru a menține echilibrul dintre producție și consum, România a fost nevoită să recurgă inclusiv la importuri de energie, în timp ce autoritățile analizează măsuri suplimentare pentru asigurarea continuității alimentării cu electricitate.

Tranziția energetică, între obiective europene și realitățile din teren

Închiderea centralelor pe cărbune reprezintă unul dintre angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul procesului de tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon.

Actuala criză energetică readuce însă în discuție ritmul acestei tranziții. Specialiștii din domeniu atrag atenția că eliminarea unor capacități convenționale trebuie sincronizată cu punerea în funcțiune a unor noi investiții în producția și stocarea energiei, pentru a evita dezechilibre în sistem.

În lipsa unor alternative suficiente, menținerea temporară a unor capacități pe cărbune este privită de o parte a decidenților politici drept o soluție de siguranță în perioadele cu risc ridicat.

O decizie cu impact economic și strategic

Dincolo de disputa politică, dezbaterea privind centralele pe cărbune are implicații directe asupra economiei românești. Stabilitatea alimentării cu energie influențează competitivitatea industriei, costurile suportate de companii și predictibilitatea investițiilor.

Negocierile pe care Guvernul le-ar putea avea cu Comisia Europeană în perioada următoare vor fi esențiale pentru definirea echilibrului dintre respectarea angajamentelor climatice și garantarea securității energetice.

Într-un context marcat de secetă severă, volatilitate pe piețele energetice și creșterea consumului în sezonul estival, România este nevoită să găsească un compromis între obiectivele tranziției verzi și necesitatea menținerii unui sistem energetic stabil și rezilient.