National
Guvernul pregătește cea mai amplă reformă a salarizării bugetare din ultimul deceniu!
Ministerul Muncii a publicat proiectul noii Legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, împreună cu grilele de salarizare și calendarul de implementare, marcând începutul uneia dintre cele mai complexe reforme administrative din ultimii ani.
Documentul urmează să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere, iar Guvernul anunță o etapă rapidă de consultări cu sindicatele și structurile din toate familiile ocupaționale.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că discuțiile cu partenerii sociali vor începe de marți și vor dura aproximativ două săptămâni, urmând ca forma finală a proiectului să fie stabilită înainte de trimiterea în Parlament.
Sistemul actual, considerat „fragmentat și impredictibil”
În documentul oficial, Guvernul arată că actuala lege a salarizării a fost modificată de zeci de ori în ultimii ani, ceea ce a generat un sistem considerat inechitabil și dificil de gestionat.
Executivul susține că există peste 150 de tipuri de sporuri și excepții, iar diferențele salariale pentru funcții similare între instituții au devenit semnificative.
Între 2017 și 2022, legislația a fost modificată de 43 de ori, ceea ce a dus, potrivit autorităților, la o structură „fragmentată” și dominată de sporuri.
Reforma sporurilor: peste 50% eliminate
Una dintre cele mai importante măsuri din proiect este reducerea drastică a sistemului de sporuri.
Guvernul propune eliminarea a aproximativ 55% dintre sporurile existente, urmând ca acestea să fie fie integrate în salariul de bază, fie eliminate complet.
Vor rămâne doar sporurile pentru condiții speciale, precum munca în medii periculoase, ture, noapte sau activități din domeniul sănătății.
În plus, este introdus un plafon de aproximativ 20% pentru ponderea totală a sporurilor la nivelul fiecărei instituții, ceea ce va limita diferențele dintre angajați din același sector.
Salariile, corelate cu economia: legătură directă cu PIB-ul
Noua lege introduce un mecanism complet nou: evoluția salariilor din sectorul public va fi legată de creșterea economică.
Guvernul precizează că majorările salariale vor depinde de evoluția PIB-ului, ceea ce înseamnă că:
- în perioade de creștere economică, salariile pot fi majorate
- în perioade de stagnare, salariile pot rămâne înghețate
- deciziile politice nu vor mai putea influența direct creșterile salariale
Executivul susține că salariile aflate în plată nu vor fi reduse, iar sistemul va fi implementat gradual.
Creșteri salariale și prioritizarea debutanților
Potrivit datelor prezentate de Guvern, reforma aduce creșteri medii de aproximativ 22% la nivelul familiilor ocupaționale civile, iar peste jumătate dintre posturi vor înregistra majorări.
Cele mai mari creșteri vizează debutanții și categoriile considerate subfinanțate.
Exemple din proiect:
- profesor debutant: creșteri de peste 17%
- asistent social: până la +40%
- cercetător științific: până la +45%
- personal din cultură: majorări semnificative, inclusiv peste 30% în unele cazuri
Guvernul susține că noile grile corectează dezechilibrele care au afectat tinerii aflați la început de carieră.
Bonusuri pentru performanță și schimbarea sistemului de premiere
Reforma introduce și un nou mecanism de recompensare a performanței.
Bonusurile vor fi între 10% și 20% din salariul de bază și vor putea fi acordate doar pentru maximum 30% dintre angajați, pe baza indicatorilor de performanță.
Scopul declarat este eliminarea sistemului actual în care primele sunt distribuite uniform, fără diferențiere reală a rezultatelor.
Administrația locală, reorganizată pe noi grile
O altă schimbare majoră vizează administrația publică locală.
Guvernul propune reintroducerea unei grile unitare la nivel național, iar unitățile administrativ-teritoriale vor fi reclasificate în funcție de populație.
Această măsură va reduce autonomia locală în stabilirea salariilor și va standardiza veniturile în primării, în funcție de dimensiunea localității.
Posibile scăderi și „diferențe compensatorii”
Deși Executivul afirmă că salariile nu vor scădea, documentul arată că unele venituri brute pot fi diminuate, în special din cauza reducerii sporurilor.
Pentru a evita pierderile bruște, Guvernul introduce „diferențe compensatorii”, acordate temporar pentru aproximativ 44% dintre posturi.
Costul proceselor și presiunea pe buget
Un alt argument major pentru reformă este creșterea costurilor generate de procesele privind salarizarea.
Potrivit estimărilor oficiale, statul ar putea plăti peste 7 miliarde de lei în 2026 pentru hotărâri judecătorești legate de salarii, dintre care o mare parte în sectorul justiției.
Până în 2029, costurile totale ar putea depăși 11 miliarde de lei.
Când ar putea intra în vigoare reforma
Guvernul își propune adoptarea legii în Parlament și implementarea ei etapizată începând cu anul 2027, inclusiv în corelare cu angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Executivul susține că reforma este esențială pentru echilibrarea cheltuielilor publice și continuarea finanțării europene.
The post Guvernul pregătește cea mai amplă reformă a salarizării bugetare din ultimul deceniu! appeared first on MOLDOVA INVEST….
