Iasi
Iașul mizează pe fondurile europene: 20 de proiecte, aproape 900 de milioane de lei, între oportunitate și provocare
Municipiul Iași lansează cea mai ambițioasă serie de proiecte europene din ultimii ani: 20 de inițiative depuse pentru finanțare prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027, însumând aproape 900 de milioane de lei (aproximativ 179,6 milioane de euro).
Potrivit autorităților locale, investițiile urmăresc transformarea capitalei Moldovei într-un oraș mai verde, mai digital, mai educat și mai atractiv.
Întrebarea esențială este însă dacă această masivă mobilizare de fonduri reflectă o strategie integrată de dezvoltare urbană sau reprezintă doar o colecție de proiecte disparate.
Fondurile europene, motor al dezvoltării
Primarul Mihai Chirica subliniază rolul fondurilor europene în modernizarea Iașului: „Motorul dezvoltării Iașului în ultimii ani a fost și rămâne atragerea și consumarea fondurilor europene”. Este un argument pertinent: fără aceste finanțări, bugetul local nu ar putea susține proiecte majore în infrastructură, educație și transport public.
Cele 20 de proiecte acoperă principalele priorități europene:
- Mobilitate durabilă – peste 389 de milioane de lei pentru reabilitarea liniilor de tramvai (Podu Roș–Palat–Sf. Lazăr, BCU–Triumf) și achiziția de tramvaie noi;
- Eficiență energetică – 118 milioane de lei pentru reabilitarea termică a liceelor și colegiilor tehnice;
- Educație – 141 milioane de lei pentru extinderea unităților școlare și modernizarea sălilor de sport, inclusiv la „Veronica Micle”, „Nicolae Iorga” și „Otilia Cazimir”;
- Zone verzi și infrastructură urbană – 74 milioane de lei pentru proiecte precum „Iașul de după blocuri” și amenajarea malului Lacului CUG II;
- Cultură și patrimoniu – 145 milioane de lei pentru restaurarea Catedralei Mitropolitane, modernizarea Filarmonicii „Moldova” și amenajarea zonei Teatrului Național;
- Digitalizare – 30 milioane de lei pentru platforma „Iași MAPS”, un sistem GIS ce va centraliza datele urbane pentru public și administrație.
Riscul fragmentării și lipsa viziunii integrate
Deși cifrele sunt impresionante, specialiștii atrag atenția că multe dintre aceste proiecte operează independent, fără coerență strategică. „Iașul funcționează ca o sumă de proiecte disparate, nu ca un oraș care urmează o viziune unitară. Se reabilitează o linie de tramvai fără să se refacă traseele pietonale, se construiește o sală de sport fără conexiuni cu zonele publice, se restaurează clădiri istorice fără strategie culturală la nivel de cartier”, explică un arhitect local.
Problema fundamentală nu este lipsa fondurilor, ci absența unui plan urbanistic modern și implementabil. Planul Urbanistic General este blocat de ani de zile în litigii și modificări, iar mobilitatea urbană rămâne constrânsă de traficul intens, în ciuda investițiilor în tramvaie și infrastructură electrică.
Aspecte pozitive și oportunități reale
Există însă și progrese notabile. Modernizarea unităților de învățământ va avea impact direct asupra elevilor și comunităților locale, iar reabilitarea Filarmonicii și a Catedralei Mitropolitane are valoare simbolică și turistică, contribuind la revitalizarea centrului istoric.
Investițiile în spațiile verzi, precum „Iașul de după blocuri” și malul Lacului CUG, marchează o schimbare de priorități: administrația locală începe să valorifice importanța calității vieții, a spațiilor publice și a confortului urban.
Implementarea – adevăratul test
Experiențele precedente (ciclul financiar 2014–2020) arată însă că provocarea nu este atragerea fondurilor, ci implementarea lor eficientă. Amânările, contestațiile și procedurile birocratice au afectat ritmul proiectelor, iar calitatea execuției a fost adesea inegală. Fiecare proiect devine astfel un test pentru capacitatea administrației de a gestiona complexitatea și de a coordona multiple direcții și companii subordonate.
Necesitatea unei strategii metropolitane integrate
Un alt punct sensibil este lipsa unei strategii metropolitane. Mii de ieșeni s-au mutat în comunele din jur, dar infrastructura orașului nu s-a adaptat la fluxurile de navetiști. Coridoarele verzi, pistele pentru biciclete și transportul public intercartier nu sunt încă suficient dezvoltate, iar proiectele de mobilitate riscă să rămână soluții parțiale dacă nu sunt integrate într-o viziune coerentă.
Concluzie
Programul Regional Nord-Est 2021–2027 reprezintă o șansă unică pentru Iași. Cu toate acestea, pentru ca cele 180 de milioane de euro să producă transformări reale, orașul are nevoie de mai mult decât fonduri: are nevoie de planificare strategică, transparență în implementare și coordonare între toate resursele disponibile. Universitățile, patrimoniul cultural, creativitatea și potențialul econom…
