National
Instabilitatea fiscală umbrește perspectivele economice ale României pentru 2025
Economia României se confruntă cu incertitudini din cauza instabilității fiscale și a dezechilibrelor externe. Creșterea consumului a accentuat deficitul comercial, iar inflația, deși în scădere, rămâne sub presiunea salariilor. BNR menține o politică restrictivă, iar reducerea dobânzii depinde de clarificarea fiscală. Totodată, stabilitatea leului este susținută artificial pe fondul turbulențelor politice
În 2024, consumul a înregistrat o creștere puternică, susținut de avansul salariilor nominale și de scăderea inflației. Totuși, structura economiei României face ca această creștere a consumului să conducă la un deficit comercial mai mare, deoarece importurile au crescut mai rapid decât exporturile. Pe fondul unei cereri externe slabe, economia a crescut cu doar 0,8% în primele trei trimestre, iar efectele de bază nefavorabile limitează șansele unei accelerări semnificative în ultimul trimestru al anului. Perspectivele pentru 2025 sunt incerte, având în vedere măsurile fiscale așteptate pentru reducerea deficitului bugetar. Prognoza de bază estimează o creștere a PIB de 2,8% în 2025, dar există riscuri de scădere.
Dezinflație determinată în principal de componente non-core
Procesul de reducere a inflației a continuat în 2024, susținut de scăderea prețurilor la alimente și energie. Totuși, un an agricol slab a dus la creșterea prețurilor alimentare spre finalul anului, inversând tendința de dezinflație. Creșterea puternică a salariilor a menținut presiuni inflaționiste asupra serviciilor și bunurilor nealimentare. Estimăm o inflație de 5,2% la sfârșitul anului 2024, în scădere la 3,7% până la finalul lui 2025. Inflația de bază va rămâne peste inflația generală, situându-se la 5,6% în 2024 și 4,0% în 2025. Politica fiscală rămâne principalul factor de incertitudine pentru evoluția inflației.
Următoarea reducere a dobânzii, așteptată în trimestrul al doilea din 2025
După două reduceri de 25 puncte de bază în trimestrul al treilea din 2024, banca centrală a adoptat o strategie de așteptare, în lipsa unei clarități fiscale. Guvernatorul BNR a subliniat că politica monetară rămâne restrictivă, iar pe măsură ce inflația scade, poziția curentă devine și mai restrictivă. Următoarea reducere a dobânzii va depinde de implementarea unui program fiscal coerent. În scenariul de bază, anticipăm o reducere în al doilea trimestru din 2025, însă există riscul unei amânări până în trimestrul al treilea. Până la finalul lui 2025, rata dobânzii de referință ar putea ajunge la 5,75%.
Posibilă accentuare a curbei randamentelor obligațiunilor de stat
Randamentul obligațiunilor de stat românești pe 10 ani se tranzacționează aproape de valoarea sa justă, conform modelelor noastre. Segmentul lung al curbei este sensibil la sentimentul global, având în vedere expunerea ridicată pe investitori străini. Vedem un potențial de accentuare a curbei randamentelor, cu un spread estimat la peste 100 puncte de bază între obligațiunile pe 10 ani și cele pe 2 ani. Luând în calcul un deficit bugetar de 7% din PIB în 2025, necesarul brut de finanțare este estimat la 230 miliarde RON.
Deprecierea RON amânată din cauza turbulențelor politice
În noiembrie, guvernatorul BNR a indicat că, potrivit măsurătorilor privind cursul real efectiv, leul este supraevaluat cu până la 5%. Între timp, instabilitatea politică internă a determinat banca centrală să mențină stabilitatea cursului de schimb, o strategie adoptată în contextul pandemiei, al invaziei ruse și al crizei energetice. În februarie, guvernatorul BNR a declarat
