International
Investițiile chineze în România au depășit 1,95 miliarde de euro: industria prelucrătoare concentrează aproape 80% din capital
Investițiile străine directe (ISD) provenite din China au ajuns la 1,95 miliarde de euro la finalul anului 2024, mai mult decât dublu față de nivelul din 2019, când stocul era de 884,9 milioane de euro
Datele Băncii Naționale a României (BNR), calculate potrivit principiului Ultimate Investing Country (UIC), arată însă nu doar o creștere a capitalului chinez prezent în economia românească, ci și o schimbare structurală a destinației investițiilor, cu industria prelucrătoare devenind principalul pol de concentrare.
Față de 2019, stocul ISD provenit din China a crescut cu 120,8%, însă dinamica nu a fost uniformă. După patru ani consecutivi de creștere, investițiile au intrat în 2023–2024 într-o perioadă de stabilizare, în jurul pragului de 1,95 miliarde de euro.
Investițiile chineze au crescut puternic până în 2022, apoi au intrat în platou
Potrivit datelor BNR, stocul ISD chinez a evoluat de la 884,9 milioane de euro în 2019 la 1,95 miliarde de euro în 2024.
| An | Stoc ISD din China (mil. euro) | Variație anuală |
|---|---|---|
| 2019 | 884,9 | — |
| 2020 | 1.110,2 | +25,5% |
| 2021 | 1.420,7 | +28,0% |
| 2022 | 2.035,8 | +43,3% |
| 2023 | 1.954,1 | −4,0% |
| 2024 | 1.954,3 | +0,01% |
Cea mai puternică accelerare a avut loc în 2022, când stocul investițiilor chineze a crescut cu 43,3% într-un singur an, până la 2,04 miliarde de euro.
În 2023, stocul s-a redus cu aproximativ 4%, pentru ca în 2024 să rămână practic neschimbat, creșterea fiind de numai 0,2 milioane de euro.
Privită pe întreg intervalul 2019–2024, evoluția indică o creștere structurală a prezenței capitalului chinez în economia românească, urmată de o perioadă de consolidare. Între 2019 și 2022, stocul a crescut cu 130,1%, după care ultimii doi ani ai seriei au adus o stabilizare în jurul nivelului de 1,95 miliarde de euro.
Industria prelucrătoare concentrează aproape 80% din investițiile chineze
Cea mai importantă schimbare se observă în structura sectorială.
Industria prelucrătoare a ajuns în 2024 să concentreze 79,7% din totalul ISD provenit din China, față de numai 38,6% în 2019.
În termeni absoluți, stocul de capital chinez din industria prelucrătoare a crescut de la 342 milioane de euro în 2019 la 1,56 miliarde de euro în 2024.
| An | Industria prelucrătoare (mil. euro) | Pondere în total ISD din China |
|---|---|---|
| 2019 | 342 | 38,6% |
| 2020 | 515 | 46,4% |
| 2021 | 1.113 | 78,3% |
| 2022 | 1.486 | 73,0% |
| 2023 | 1.523 | 77,9% |
| 2024 | 1.557 | 79,7% |
Datele conturează o mutare evidentă de la investiții cu profil comercial către capital industrial și capacități de producție, inclusiv în sectoare conectate la lanțurile europene de aprovizionare.
În același timp, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor, și-a redus semnificativ ponderea. Dacă în 2019 reprezenta aproximativ 20% din stocul ISD chinez, în 2024 ajunsese la 5,4%, respectiv 105 milioane de euro.
Alte sectoare au înregistrat evoluții relevante:
- Construcțiile au trecut de la un stoc nul în 2019–2020 la 125 milioane de euro în 2024, echivalentul a 6,4% din total;
- Transportul și depozitarea au ajuns la 85 milioane de euro în 2024, față de 48 milioane în 2019;
- Tranzacțiile imobiliare au avut o evoluție fluctuantă, de la un sold negativ de 23 milioane de euro în 2023 la 50 milioane de euro în 2024.
Pentru unele domenii, inclusiv agricultură, energie electrică, sănătate și activități profesionale și științifice, BNR nu publică valorile individuale, acestea fiind încadrate drept confidențiale potrivit legislației statistice.
Industria auto, electronica și energia atrag capital chinez
Schimbarea structurii ISD este susținută și de proiectele de investiții anunțate în ultimii ani.
Unul dintre domeniile în care prezența companiilor chineze s-a extins este industria componentelor auto și electronice, România fiind utilizată tot mai mult ca bază de producție pentru piața europeană.
În 2021, producătorul chinez de controlere electronice Shenzhen Topband a înființat la Timișoara o subsidiară și a anunțat o investiție de aproximativ 30 de milioane de dolari într-o fabrică de 12.000 mp, cu posibilitatea extinderii la 25.000 mp. Proiectul prevedea până la 9 milioane de componente anual și aproximativ 1.000 de angajați la capacitate maximă.
În 2023, KSHG Auto Harness, producător chinez de cablaje, a anunțat deschiderea unei linii de producție în județul Hunedoara, cu aproximativ 400 de locuri de muncă și livrări către Grupul Volkswagen.
Tot în industria auto, grupul chinez Great Wall Motor și-a creat la Timișoara o structură pentru producția de componente prin Mind Automobile Part România, în colaborare cu producătorul român Elba, cu activități orientate către sisteme de iluminat și alte componente auto.
Un caz relevant pentru dimensiunea investițiilor chineze îl reprezintă și preluarea participației majoritare în grupul german Leoni de către Luxshare, tranzacție care a modificat configurația proprietății asupra unui important producător european de cablaje auto. Leoni avea la acel moment o rețea extinsă de fabrici în România și aproximativ 12.000 de angajați.
Energia regenerabilă, o nouă direcție de extindere
Capitalul chinez este prezent și în sectorul energiei regenerabile.
În 2024, Dahai Solar a început construcția unei fabrici de panouri fotovoltaice în Călărași, investiția fiind estimată la aproximativ 10 milioane de euro. Unitatea a fost proiectată pentru o capacitate de producție de până la 2.000 MW anual și aproximativ 150 de angajați, cu producția destinată pieței europene.
În paralel, grupul chinez Chint, prin Astronergy, și-a extins activitatea în România în domeniul fotovoltaic, prin proiecte de producție de energie și mai multe entități locale.
Astfel, profilul investițiilor chineze începe să depășească zona tradițională a comerțului și să se concentreze asupra unor activități cu valoare adăugată industrială și integrare în lanțurile de producție europene.
Peste 15.000 de firme cu capital chinez, dar România rămâne departe de primele poziții după valoarea capitalului
O altă perspectivă este oferită de datele Registrului Comerțului.
La sfârșitul lunii iulie 2026, în România erau înregistrate aproximativ 15.130 de societăți cu capital chinez, ceea ce plasează China pe locul al cincilea după numărul de companii cu capital străin.
Capitalul social subscris al acestor societăți era echivalentul a aproximativ 1,27 miliarde de lei, China ocupând însă doar locul 20 în clasamentul după valoarea capitalului social.
| Indicator | 31 iulie 2019 | 31 iulie 2026 | Variație |
|---|---|---|---|
| Societăți cu capital chinez | 12.719 | 15.127 | +18,9% |
| Pondere în total societăți străine | 5,72% | 5,21% | −0,51 pp |
| Capital social subscris – societăți chineze | 1.044,1 mil. lei | 1.268,9 mil. lei | +21,5% |
| Total societăți străine | 224.682 | 266.211 | +18,5% |
| Total capital social străin | 48.783,8 mil. euro | 57.226,9 mil. euro | +17,3% |
Comparativ cu iulie 2019, numărul firmelor cu capital chinez a crescut cu 18,9%, în timp ce capitalul social subscris a avansat cu aproximativ 21,5%.
În același timp, ponderea companiilor chineze în totalul societăților cu capital străin a scăzut ușor, de la 5,72% la 5,21%, pe fondul extinderii generale a numărului de companii cu capital străin din România.
Un indicator interesant pentru dinamica recentă este cel privind firmele nou înființate. În luna iulie 2026, China s-a aflat pe locul al patrulea în clasamentul investițiilor în societăți cu capital străin nou înființate, după valoarea capitalului subscris. Au fost înregistrate 94 de societăți cu capital chinez, cu un capital subscris de aproximativ 260.000 de lei.
Pe primele trei poziții s-au situat Ucraina, Israel și Țările de Jos.
România devine mai importantă pentru producția chineză destinată pieței europene
Datele BNR și cele privind companiile înregistrate indică două realități care trebuie analizate împreună.
Pe de o parte, numărul firmelor cu capital chinez este ridicat, dar valoarea capitalului social plasează China mult mai jos în clasamentul investitorilor străini. Pe de altă parte, stocul ISD calculat potrivit principiului UIC arată o concentrare tot mai mare a capitalului chinez în industria prelucrătoare.
Această diferență sugerează o structură duală a prezenței chineze în economia românească: o bază largă de companii, dintre care multe operează la scară redusă, și un număr mai restrâns de investiții industriale care concentrează o parte semnificativă a capitalului.
Pentru România, miza economică este legată de capacitatea de a transforma aceste investiții în producție locală, locuri de muncă, transfer tehnologic, integrare în lanțurile de furnizori și exporturi către piața europeană.
Evoluția din ultimii ani arată că interesul chinez nu mai poate fi analizat exclusiv prin prisma comerțului. Cu un stoc de aproape 2 miliarde de euro și cu aproape 80% din capitalul investit concentrat în industria prelucrătoare, România devine tot mai relevantă ca platformă industrială pentru companiile chineze care urmăresc accesul la piața Uniunii Europene.
The post Investițiile chineze în România au depășit 1,95 miliarde de euro: industria prelucrătoare concentrează aproape 80% din capital appeared first on MOLDOVA INVEST….
