National
Ion Stefanovici: România în criza gazului – între stabilitate regională și redefinirea rolului său economic în Europa
Criza gazului rusesc: România și impactul asupra industriei europene în contextul stopării gazului prin Ucraina
Stoparea livrărilor de gaz rusesc prin Ucraina lovește direct în stabilitatea energetică a Europei, punând în dificultate nu doar populația, ci și industriile critice din statele dependente.
În acest peisaj, țările industrializate resimt pierderi semnificative, în timp ce România își consolidează poziția de furnizor regional strategic și pilon energetic pentru vecinii săi.
Impactul asupra industriilor europene:
1. Germania:
Sectoare afectate: Industria chimică (BASF), metalurgie, automotive (Volkswagen, BMW).
Impact: Producția industrială este forțată să încetinească din cauza costurilor ridicate ale gazului, ducând la relocalizarea unor activități în afara Europei.
Alternativa: Creșterea importurilor de LNG și utilizarea cărbunelui ca soluție de avarie.
2. Italia:
Sectoare afectate: Producția de ceramică, textile, alimente procesate.
Impact: Creșterea prețurilor gazului afectează exporturile Italiei și competitivitatea globală, în special în zonele industriale din nordul țării (Lombardia, Veneto).
Alternativa: Conexiuni mai puternice cu Algeria și Azerbaidjan pentru gaz natural.
3. Franța:
Sectoare afectate: Industria petrochimică și o parte din producția agricolă.
Impact: Dependența mai redusă de gaz limitează daunele, însă creșterea prețurilor afectează profitabilitatea.
Alternativa: Creșterea ponderii energiei nucleare și utilizarea stocurilor strategice.
4. Ungaria și Slovacia:
Sectoare afectate: Industria chimică și farmaceutică, fabricarea de materiale de construcții.
Impact: Lipsa alternativelor de aprovizionare poate duce la închideri temporare ale fabricilor.
Alternativa: Creșterea importurilor din țări vecine (România, Austria) și susținerea din partea UE.
5. Polonia:
Sectoare afectate: Producția de îngrășăminte, energie pentru industria grea.
Impact: Investițiile recente în LNG și Baltic Pipe reduc șocul energetic, însă costurile ridicate influențează competitivitatea.
Alternativa: Diversificarea surselor de energie și consolidarea relațiilor cu Norvegia.
6. Republica Moldova:
Sectoare afectate: Încălzirea urbană, utilitățile publice, micile întreprinderi.
Impact: Creșterea tarifelor poate falimenta sectoare critice și poate duce la o criză economică generalizată.
Alternativa: Aproape total dependentă de România pentru aprovizionare și sprijin financiar.
Rolul României:
1. Sprijin regional:
România devine un furnizor cheie pentru Republica Moldova, dar și pentru alte țări din regiune. Conducta Iași-Ungheni-Chișinău asigură gaz pentru Moldova, în timp ce infrastructura internă permite sprijinirea Balcanilor și a Europei Centrale.
2. Industrie internă:
Industria românească, mai puțin dependentă de gaz, include sectoare precum petrochimia (Rompetrol, OMV Petrom) și producția agricolă. Creșterea prețurilor poate afecta consumatorii interni, dar rezervele din Marea Neagră oferă un avantaj competitiv pe termen lung.
3. Poziția de exportator:
Exploatarea resurselor offshore din Marea Neagră va permite României să devină un jucător regional mai puternic, reducând presiunea asupra altor țări dependente de gazul rusesc.
Concluzii:
Industria europeană este profund afectată de criza gazului, cu pierderi semnificative în sectoarele chimice, metalurgice și energetice.
România, deși resimte presiuni interne, are șansa de a-și consolida rolul de furnizor regional și de lider energetic. Prin sprijinirea Republicii Moldova și a altor state din regiune, România își întărește statutul de partener strategic într-o Europă care încearcă să se adapteze noilor realități energetice.
Pe termen lung, investițiile în Marea Neagră și diversificarea surselor vor defini poziția sa pe piața energetică europeană.
