National
Jurnalistul Ion CRISTOIU: „Nu peste mult timp, România va declara că regretă apartenența la NATO”
Jurnalistul Ion Cristoiu critică dur adaptarea presei din România la noile linii strategice ale țării, subliniind că distanțarea de America lui Donald Trump și apropierea de birocratizarea Uniunii Europene sunt teme impuse de „sistem”
Într-o declarație recentă, acesta a evidențiat modul în care media „miluită” se conformează rapid noilor directive venite din zonele de influență politică și de securitate.
„E uimitor cât de repede se adaptează presa miluită la noua strategie a României. Noua strategie constă în depărtarea de America lui Donald Trump. Chiar și acest miting pro-Europa, care de fapt a fost un miting anti-american, arată că România merge cu birocrăția din Uniunea Europeană”, a declarat Cristoiu.
Cenzura și influența serviciilor asupra presei
Cristoiu atrage atenția asupra unui fenomen pe care îl consideră periculos pentru libertatea presei: cenzura impusă asupra subiectelor care contravin direcției oficiale. „La această nouă strategie s-a adaptat rapid presa miluită în sensul că se cenzurează, ca și în pandemie, ca și în timpul războiului ruso-ucrainean, tot ceea ce contravine noilor indicații de la Cotroceni, dar mai ales de la sistem”, susține acesta.
Potrivit jurnalistului, structurile de informații din România exercită un control semnificativ asupra presei, fiecare serviciu având influență asupra unor segmente media. „SRI-ul dă indicații la o parte a presei, ‘doi și-un sfert’ la o părticică a presei, Direcția de Informații a Armatei la altă parte. De fapt, cam toate serviciile au câte o bucățică din presă și toate acoperă întreaga presă”, afirmă Cristoiu.
Declarațiile lui Mark Rutte și tăcerea presei române
Un exemplu elocvent al acestei cenzuri îl reprezintă tăcerea mediatică asupra declarațiilor recente ale premierului olandez Mark Rutte, în urma întâlnirii acestuia cu Donald Trump. Cristoiu susține că presa din România a ales să ignore aspectele esențiale ale declarației lui Rutte, concentrându-se pe detalii minore.
„Declarațiile lui Rutte după întâlnirea cu Trump au fost trecute sub tăcere. Important este faptul că, după această întâlnire, Rutte a declarat că nici vorbă ca Ucraina să intre în NATO, pentru că acesta este un punct-cheie în negocierile dintre America și Rusia. Rusia nu va accepta niciodată, nici măcar în pragul unui război nuclear, ca Ucraina să intre în NATO”, explică Cristoiu.
Mai mult, jurnalistul subliniază că premierul olandez a afirmat că, după încheierea conflictului din Ucraina, relațiile cu Rusia trebuie să fie normalizate, contrazicând poziția oficială a Uniunii Europene. „Uniunea Europeană este pentru război și consideră că Rusia trebuie să rămână un dușman de moarte, indiferent de circumstanțe. NATO, în schimb, vorbește despre normalizarea relațiilor”, punctează Cristoiu.
NATO și viitorul relațiilor internaționale
Această diferență de abordare dintre NATO și Uniunea Europeană ar putea influența și politica României, susține jurnalistul. În opinia sa, România se află într-o situație paradoxală, în care politica externă se îndepărtează de SUA și se aliniază tot mai mult cu Bruxelles-ul.
„În curând, Ilie Bolojan o să declare că ne pare rău că facem parte din NATO, câtă vreme NATO merge spre îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, iar Uniunea Europeană merge spre deteriorarea acestora”, ironizează Cristoiu.
Concluzie
Criticile lui Ion Cristoiu aduc în prim-plan o discuție esențială despre direcția geopolitică a României și rolul presei în reflectarea acestor schimbări. Dacă observațiile sale sunt corecte, atunci România ar putea fi martora unei transformări majore a poziției sale internaționale, una în care presa are un rol esențial în modelarea percepției publice asupra evenimentelor globale.
