
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să semneze sâmbătă, la Asuncion, capitala Paraguayului, acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, punând astfel capăt unui proces de negocieri care a durat peste 25 de ani
Deși mai multe state membre, inclusiv Franța, și-au exprimat rezervele, Bruxelles-ul a aprobat pactul, considerându-l strategic pentru economia europeană și pentru consolidarea relațiilor diplomatice globale.
Importanța acordului pentru Uniunea Europeană
Acordul UE-Mercosur reprezintă cel mai ambițios proiect comercial negociat vreodată de Uniunea Europeană, acoperind schimburi comerciale anuale de peste 110 miliarde de euro. Uniunea Europeană se situează printre cei mai importanți parteneri economici pentru statele Mercosur, care includ Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay.
Profesorul Liviu-George Maha, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat, într-un interviu acordat Radio Iași, că acordul face parte dintr-o evoluție naturală a integrării economice regionale, care a început după al Doilea Război Mondial și s-a dezvoltat pe diverse continente.
„Integrarea economică presupune eliminarea barierelor comerciale, liberalizarea circulației bunurilor, serviciilor, capitalului și, în anumite cazuri, chiar a forței de muncă. Liberul schimb rămâne cel mai eficient mecanism de dezvoltare economică”, subliniază profesorul.
Acordul UE-Mercosur nu este doar un instrument economic, ci și un mecanism geopolitic. Într-un context global marcat de protecționism, de tensiuni generate de conflictul din Ucraina și de rivalitatea economică cu China, pactul oferă Uniunii Europene o platformă de consolidare a influenței comerciale intercontinentale.
Beneficii și provocări pentru Europa
Din perspectiva Uniunii Europene, pactul este echilibrat. Exporturile europene către Mercosur constau preponderent în bunuri cu valoare adăugată mare – echipamente industriale, automobile, produse chimice și manufacturate.
În schimb, importurile sunt dominate de produse agroalimentare și materii prime, cum ar fi cafea, ceai, țiței sau petrol. „Din punctul de vedere al valorii adăugate și al competitivității, Uniunea Europeană are un avantaj clar”, explică Liviu-George Maha.
Pentru România, însă, situația este diferită. Schimburile comerciale cu Mercosur sunt încă limitate, cu exporturi de câteva sute de milioane de euro și importuri mai mari, ceea ce creează un deficit comercial. Totuși, profesorul Maha subliniază că România poate beneficia indirect prin integrarea mai profundă în lanțurile de producție europene și prin extinderea colaborării firmelor românești cu companii multinaționale implicate în exporturi către America de Sud.
Impactul asupra sectorului agricol și mecanismele de protecție
Acordul a generat îngrijorări în rândul fermierilor europeni, temându-se de intrarea pe piață a unor produse agricole mai ieftine. Totuși, Uniunea Europeană a prevăzut mecanisme de protecție: cantități plafonate pentru importuri, perioade de tranziție de peste 10 ani și subvenții prin Politica Agricolă Comună (PAC). Aceste măsuri permit fermierilor europeni să se adapteze treptat la concurența externă, reducând riscurile pentru producția internă.
În România, problema este accentuată de fragmentarea proprietății funciare și de diferențele de productivitate între fermele performante și cele de subzistență.
„O abordare sectorială mai țintită ar putea proteja producătorii competitivi și ar stimula dezvoltarea agriculturii eficiente”, precizează rectorul UAIC.
Oportunități pentru cercetare și servicii
Acordul include și componente legate de servicii, domeniu în care Uniunea Europeană are un excedent semnificativ față de Mercosur. Aceasta deschide perspective pentru colaborări în domeniul serviciilor complexe, cercetării, inovării și tehnologiei. Universitățile europene, inclusiv cele din România, pot beneficia indirect prin proiecte de parteneriat și mobilitate academică, extinzând colaborările existente în cadrul programelor Erasmus și rețelelor internaționale.
Concluzie
Acordul UE-Mercosur reprezintă un pas major în direcția liberalizării comerțului intercontinental și a consolidării influenței europene pe scena globală. În timp ce pentru Uniunea Europeană beneficiile economice sunt evidente, România trebuie să își optimizeze integrarea în lanțurile de producție și să dezvolte mecanisme care să protejeze agricultura internă. Cu o strategie coerentă, aco…
…
Citește articolul integral pe Moldova Invest