International
Marcel Spătari, președintele Comisiei pentru Integrare Europeană: „Negocierile de aderare la UE a Republicii Moldova nu pot fi separate de procesul de reintegrare teritorială”
autor

Declarația aparține lui Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare pentru Integrare Europeană, și vine în contextul unor poziții publice diferite exprimate recent de oficiali guvernamentali cu privire la raportul dintre cele două obiective strategice ale statului.
Discuția depășește sfera politică și are implicații economice directe, atât pentru parcursul de dezvoltare al Republicii Moldova, cât și pentru atractivitatea investițională, stabilitatea macroeconomică și coeziunea pieței interne.
Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că autoritățile iau în calcul decuplarea procesului de integrare europeană de cel de reintegrare a regiunii transnistrene, pentru a permite o abordare „sistemică, responsabilă și calmă” a dosarului reintegrării, care necesită un orizont de timp mai îndelungat.
Această poziție reflectă o realitate economică dificil de ignorat: integrarea în UE presupune reforme rapide, costisitoare și complexe – de la armonizarea legislației economice și fiscale, până la restructurarea piețelor, întărirea concurenței și creșterea standardelor de reglementare. În același timp, regiunea transnistreană funcționează într-un regim economic distinct, cu reguli diferite, opacitate fiscală și un grad ridicat de dependență energetică și comercială.
Poziția Uniunii Europene a fost exprimată de Máté Csicsai, reprezentant al Delegației UE la Chișinău, care a subliniat că integrarea europeană și reintegrarea sunt procese distincte, dar cu potențial de susținere reciprocă.
Din perspectivă economică, această abordare este esențială. Integrarea în UE poate genera:
Toate aceste efecte pot crea, în timp, un decalaj vizibil de dezvoltare care să stimuleze presiuni economice și sociale din interiorul regiunii transnistrene pentru apropierea de piața europeană.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a recunoscut caracterul paralel al celor două procese, dar a subliniat necesitatea accelerării integrării europene. Mesajul transmis este unul pragmatic: beneficiile economice ale apropierii de UE trebuie să devină vizibile pentru cetățeni, inclusiv pentru cei din stânga Nistrului.
Marcel Spatari a atras atenția că subiectul regiunii transnistrene este constant prezent în dialogul cu instituțiile europene, iar integrarea teritorială rămâne un element luat în calcul în parcursul european al Republicii Moldova.
Pentru mediul de afaceri, această claritate este crucială. Investitorii urmăresc stabilitatea teritorială, predictibilitatea reglementărilor și coerența politicilor economice. Orice ambiguitate privind statutul teritorial sau aplicarea legislației UE poate influența deciziile de investiții pe termen lung.
Expertul Grigore Guzun consideră că este realist ca procesul de integrare europeană să urmeze un drum propriu, cel puțin pe termen mediu. Exemplul Ciprului este relevant din punct de vedere economic: legislația UE nu este aplicată în Ciprul de Nord, însă acest lucru nu a blocat aderarea statului cipriot.
Un scenariu discutat de experți vizează acordarea unui statut special de autonomie regiunii transnistrene, după modelul Tirolului de Sud din Italia. O astfel de soluție ar presupune:
Autoritățile au anunțat elaborarea unui nou plan de reintegrare, însă detaliile sunt păstrate, deocamdată, în regim de discreție. Din perspectivă economică, succesul acestui plan va depinde de corelarea sa cu reformele cerute de UE și de capacitatea statului de a transforma integrarea europeană într-un motor real de dezvoltare.
În final, integrarea europeană și reintegrarea nu sunt doar dosare politice, ci și proiecte economice majore. Modul în care acestea vor fi gestionate va determina nu doar viteza aderării la UE, ci și capacitatea Republicii Moldova de a construi o economie funcțională, competitivă și coerentă pe întreg teritoriul său.




