National
Ministerul Sănătății și CNAS vor reclasifica nivelul de compensare a medicamentelor
Un val de scumpiri lovește pacienții români, după ce Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au avansat o propunere prin care se reduce nivelul de compensare pentru numeroase tratamente esențiale. Măsura riscă să afecteze peste 10 milioane de persoane, în special pacienții cu boli cardiovasculare, diabet, dar și pe cei aflați sub tratamente oncologice sau cu antibiotice.
Potrivit proiectului, medicamentele din Lista A (compensare 90%) vor fi transferate în Lista B, unde compensarea scade la 50%. Alte produse vor ajunge direct în Lista D, cu o compensare de doar 20%. În ceea ce privește medicamentele din Lista C, unde compensarea este în prezent de 100%, modificarea prețului de referință va introduce o co-plată obligatorie.
Impactul pentru pacienți se traduce în cheltuieli suplimentare cuprinse între 6 și 500 de lei pe lună, în funcție de tratament. Exemplele sunt grăitoare: Rosuvastatina pentru hipercolesterolemie urcă de la 20 lei la 33 lei (+65%), Candesartanul pentru hipertensiune de la 17 lei la 30 lei, Entecavirul pentru hepatită cronică de la 0 lei la 32 lei, iar Lenalidomida pentru mielom multiplu de la 0 lei la 237 lei.
Această măsură contrastează puternic cu declarațiile premierului Ilie Bolojan, care, în iulie 2025, afirma că este nevoie de utilizarea mai amplă a medicamentelor generice pentru reducerea costurilor. În realitate, însă, modificările propuse par să lovească exact acest segment – cel mai accesibil și eficient pentru sistemul sanitar.
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) avertizează că milioane de pacienți cronici vor fi puși să plătească mai mult pentru tratamente vitale, în timp ce industria locală de medicamente riscă pierderi majore. Una dintre marile probleme semnalate rămâne întârzierea de până la doi ani în introducerea medicamentelor generice pe lista de compensare, după expirarea brevetelor.
Această situație menține artificial monopolul medicamentelor inovatoare, limitând concurența și crescând costurile pentru sistemul sanitar. Statisticile confirmă gravitatea dezechilibrului: bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România, iar unul din doi pacienți cronici urmează tratamente bazate pe generice. Totuși, aceste medicamente reprezintă sub 20% din cheltuielile totale cu tratamentele.
Industria farmaceutică autohtonă, cu 41 de unități de producție și exporturi care contribuie la echilibrul balanței comerciale, este puternic afectată. Între 2016 și 2023, medicamentele generice au adus economii de peste 1 miliard de euro sistemului sanitar și o contribuție economică de 17,4 miliarde lei (1,1% din PIB).
Propunerea Ministerului Sănătății și CNAS riscă să fie o dublă lovitură: pacienții vor fi împovărați financiar, iar sistemul va continua să plătească prețuri mari pentru medicamente inovatoare, în lipsa unor politici coerente de sprijin pentru generice.
APMGR solicită un parteneriat real între autorități, pacienți și producători, pentru ca România să nu transforme un avantaj strategic într-o vulnerabilitat…
