National
Ministrul Apărării propune creșterea bugetului Armatei la 2,7% din PIB în 2026
Noul ministru al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că a propus ca bugetul alocat Armatei Române în proiectul de buget pe anul 2026 să fie majorat la aproximativ 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB), peste nivelul planificat pentru 2025.
Într-o intervenție la televiziune, oficialul a explicat că această creștere este o prioritate pentru securitatea națională și pentru consolidarea capacității de descurajare a României, subliniind că investițiile în armată sunt esențiale într-un context regional tensionat. El a precizat că propunerea a fost înaintată în cadrul ultimei ședințe de Guvern și că urmează discuțiile în Parlament pentru includerea acesteia în bugetul final.
„Am trimis o solicitare (în ultima ședință de Guvern – n.r.) pentru 2,7% din PIB, de văzut cât de mult încape în buget. Este o prioritate pentru România. Dincolo de asumările internaționale, este o chestiune pentru securitatea României. (…) Securitatea nu poate exista fără o capacitate majoră de a descuraja. NATO este cea mai puternică alianța, dar România trebuie să aibă putere să își apere teritoriul, cum Europa trebuie să își apere teritoriul (…) Armata României are nevoie de investiții”, a transmis ministrul la Digi24.
Ministrul a reamintit că, în 2025, România și-a asumat cheltuieli pentru apărare de 2,3% din PIB, dar execuția efectivă a fost de 2,17% din PIB, cu o rată de execuție bugetară foarte ridicată pentru Ministerul Apărării. El a mai spus că în cadrul ministerului vor fi identificate măsuri de eficientizare, fără a afecta salariile sau pensiile personalului militar.
„Din punctul meu de vedere, România trebuie să investească cât de mult își permite în structura Armatei Române (…) Trebuie să facem un efort comun, toate instituțiile, pentru a reduce anvelopa salarială. Nu se pune problema ca asta să se întâmple în rândul Armatei Române cu război la graniță. Toate țările investesc enorm în Armată, avem graniță cu Ucraina de 600 kilometri, nu este rațional ca România să taie de la Armată și voi insista cu toate argumentele existente ca acest lucru să nu se întâmple”, a declarat Radu Miruță.
Acesta a mai menționat că în cazul pensiilor încasate de militari „există o zonă de nedreptate, în legătură cu cuantumul, în funcție de anul în care încasezi”.
În același timp, Radu Miruță a susținut că va încerca să identifice în bugetul Ministerului Apărării „lucruri care pot fi eliminate”. „Nu înseamnă că trebuie să tai salarii, dacă identifici activități la institute, care pot fi eficientizate, nu suferă armata dacă se eficientizează acele activități”, a adăugat Miruță.
„Discuțiile sunt purtate pe mai multe variabile, atât pe teritoriu, cât și pe garanții de securitate, cât și solicitări din partea Statelor Unite despre acele pământuri rare, cât și discuții despre reconstrucția Ucrainei, cred că sunt puse toate pe masă și în funcție de cum merg discuțiile despre unul dintre culoarele pe care se dorește un anumit lucru, probabil că și unul și celălalt mai acceptă”, a adăugat el.
Miruță a declarat că este „cert că Europa are nevoie de pace”: „România are nevoie ca la graniță să nu mai fie război și mai mult decât Europa și România, Ucraina are nevoie ca acest lucru să se finalizeze într-un mod onest și acceptabil”.
Fiind întrebat ce ar face România în situația în care se ajunge la un armistițiu, dacă trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, după ce țara noastră a participat la toate misiunile NATO de până acum, ministrul a spus: „În momentul de față, discuțiile pe care România le-a anunțat este că atâta timp cât se desfășoară conflict acolo, România nu trimite trupe. Vom vedea cum va arăta acea ipotetică finalizare a discuțiilor despre pace, după care președintele României, Consiliul Suprem de Apărare al țării, Ministerul Apărării, în funcție de cum vor arăta toate detaliile care vor fi făcute publice, vor lua decizii”.
Acesta a mai transmis, legat de scenariul în care se oprește focul în Ucraina și trupe ale NATO vor fi trimise acolo că „nu sunt discuțiile acestea clarificate nici la cel mai înalt nivel al Alianței Nord-Atlantice”.
„Ucraina cere garanții de securitate. Trebuie văzut cât de multe dintre aceste garanții de securitate sunt acceptate. Trebuie văzut președintele Trump cum vede aceste garanții de securitate din partea Statelor Unite, din partea NATO. Este o discuție care se va purta ulterior în rândul Alianței, după ce vom vedea cum arată condițiile de încheiere a păcii”, a mai adăugat oficialul.
Această propunere vine într-un moment în care statele membre NATO sunt încurajate să își crească chelt…
