
Coaliția de guvernare se reunește marți, de la ora 17.00, pentru a stabili forma finală a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale și administrative.
Discuțiile vin după o ședință prelungită de aproape patru ore desfășurată luni seara la Palatul Victoriei, în care liderii politici au agreat o parte din măsurile-cheie, dar au lăsat deschise subiectele cele mai sensibile: finanțarea administrațiilor locale și ajustările asupra proiectelor din PNRR.
Reforma fiscală: capital social diferențiat și noi presiuni pe profesiile liberale
Printre modificările agreate în ultimele ore se numără introducerea unui capital social diferențiat în funcție de cifra de afaceri. Astfel, firmele mici, cu afaceri sub 400.000 lei, vor fi obligate la un capital social de 500 lei, companiile mijlocii (până la 7 milioane lei cifră de afaceri) la 5.000 lei, iar marile companii la un prag semnificativ mai ridicat, de 90.000 lei.
De asemenea, profesiile liberale – inclusiv avocații – vor fi vizate de o majorare a contribuției la sănătate. Pragul actual de 60 de salarii minime va fi extins la 72, ceea ce va însemna o sarcină fiscală suplimentară pentru câteva mii de practicieni independenți.
Social-democrații presează și pentru alte măsuri cu impact bugetar: creșterea impozitului pe câștigurile din criptomonede de la 10% la 16% și triplarea taxei pe lux aplicată locuințelor și autoturismelor scumpe.
Reforma pensiilor speciale: aplicare etapizată pentru magistrați
Un alt punct sensibil l-a reprezentat reforma pensiilor speciale. Dacă inițial era prevăzută creșterea rapidă a vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, noua variantă prevede o aplicare etapizată pe o perioadă de 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Decizia a generat reacții imediate: magistrații de la Curtea de Apel București au anunțat suspendarea soluționării cauzelor, cu excepția celor urgente.
Administrațiile locale: între reducerea fondurilor și flexibilitatea în PNRR
Cea mai mare zonă de conflict rămâne finanțarea administrațiilor locale. Conform planului Ministerului Finanțelor, primăriile vor primi sume mai mici de la bugetul central. În replică, PSD propune ca repartizarea să fie făcută în baza datelor Institutului Național de Statistică, și nu în funcție de recensământ, pentru a asigura o alocare mai avantajoasă pentru autoritățile locale.
În privința PNRR, ordonanța de urgență ce suspendă proiectele aflate sub 30% grad de execuție a provocat nemulțumiri puternice. Primarii cer ca procesul de selecție să fie lăsat la latitudinea administrațiilor locale, care să decidă renunțarea la circa 20% dintre proiecte, urmând ca abia apoi Guvernul să opereze reducerile impuse de Bruxelles.
Perspective și mize
Pachetul II de măsuri fiscale și administrative vine în contextul în care România trebuie să asigure încasări bugetare suplimentare și să respecte jaloanele asumate prin PNRR. În același timp, presiunile sociale și nemulțumirile unor categorii profesionale, precum și opoziția primarilor, creează un teren de negociere fragil pentru coaliția de guvernare.
Marți, după ședința programată la ora 17.00, se așteaptă ca liderii să definitiveze măsurile. Totuși, anumite decizii – mai ales cele care vizează administrația locală și modul de ajustare a proiectelor PNRR – riscă să fie amânate sau să genereze noi dispute.
The post Negocieri decisive în Coaliție: primarii cer un alt mecanism de tăiere a fondurilor PNRR, noi taxe și reforme pe masa discuțiilor appeared first on MOLDOVA INVEST….
…
Citește articolul integral pe Moldova Invest