National
Noua lege a salarizării schimbă regulile pentru sectorul bugetar: grile pe 12 grade, raport salarial de 1 la 8 și plafon de 20% pentru sporuri
Ministerul Muncii a publicat forma actualizată a proiectului noii Legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice
Documentul propune o restructurare amplă a sistemului de remunerare din sectorul bugetar, prin introducerea unui mecanism bazat pe 12 grade salariale, coeficienți diferențiați pe familii ocupaționale și o valoare de referință stabilită anual.
Proiectul, revizuit în urma consultărilor cu instituțiile administrației publice și organizațiile sindicale, urmează să intre în procedura parlamentară. Potrivit Ministerului Muncii, forma actuală îndeplinește condițiile Jalonului 420 din PNRR și are acordul Ministerului Finanțelor, cu respectarea traiectoriei fiscal-bugetare.
Drepturile salariale vor fi stabilite exclusiv prin lege
Una dintre principalele modificări propuse este consolidarea caracterului unitar al sistemului de salarizare. Proiectul prevede că drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice „sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute” de noua lege.
În consecință, drepturile salariale aflate în plată nu vor putea depăși nivelurile stabilite prin noul cadru legislativ. De asemenea, contractele colective și individuale de muncă, precum și acordurile colective, nu vor putea introduce drepturi salariale suplimentare care depășesc sau contravin prevederilor legii.
Măsura urmărește să limiteze diferențele de remunerare generate de reglementări sectoriale sau negocieri distincte și să introducă un cadru mai uniform pentru personalul finanțat din fonduri publice.
Raport salarial de 1 la 8 în sectorul public
Proiectul stabilește un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar, respectiv între nivelurile corespunzătoare salariilor și indemnizațiilor stabilite prin lege.
Sistemul este fundamentat pe principii precum legalitatea, nediscriminarea, remunerarea egală pentru muncă de valoare egală, stimularea performanței, transparența și sustenabilitatea financiară.
În același timp, proiectul introduce o legătură directă între evoluția salariilor din sectorul public și capacitatea economiei de a susține cheltuielile de personal.
12 grade salariale și o valoare de referință stabilită anual
Noua arhitectură salarială este construită pe 12 grade salariale, fiecărui grad corespunzându-i un interval de coeficienți.
Formula de calcul este simplă: coeficientul aferent funcției se înmulțește cu valoarea de referință.
În forma actuală a proiectului, grila pornește de la o valoare de referință de 4.100 de lei, iar coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8. Teoretic, salariile de bază rezultate din aplicarea formulei pot varia între 4.100 și 32.800 de lei, în funcție de funcție, responsabilitate și familia ocupațională.
Valoarea de referință va fi propusă anual de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, cu avizul Consiliului Fiscal, și va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, după consultarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.
Mecanismul este conceput astfel încât majorarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat să nu depășească ritmul de creștere nominală a PIB prevăzut în cadrul macroeconomic utilizat la elaborarea strategiei fiscal-bugetare.
În cazul deteriorării prognozei economice pe parcursul anului, valoarea de referință nu va fi modificată. Ministerul Finanțelor va publica anual un raport privind aplicarea acesteia și impactul financiar al legii.
Vechimea în muncă va fi reflectată prin șase gradații
Pentru funcțiile de execuție, proiectul prevede șase gradații de vechime:
- gradația 0 – până la 3 ani;
- gradația 1 – între 3 și 5 ani, cu o majorare de 7,5%;
- gradația 2 – între 5 și 10 ani, cu o majorare de 5%;
- gradația 3 – între 10 și 15 ani, cu o majorare de 5%;
- gradația 4 – între 15 și 20 de ani, cu o majorare de 2,5%;
- gradația 5 – peste 20 de ani, cu o majorare de 2,5%.
Gradația se acordă începând cu prima zi a lunii următoare îndeplinirii condițiilor de vechime. La calcularea acesteia vor fi luate în considerare și perioadele lucrate anterior în alte domenii decât cel bugetar.
Diferențe importante între Educație, Sănătate, Justiție și Administrație
Deși formula de calcul este comună, coeficienții diferă semnificativ în funcție de domeniul de activitate.
În Educație, funcțiile de conducere din învățământul superior beneficiază de coeficienți cuprinși între 5,30 și 6,00 pentru rector, în timp ce prorectorii sunt încadrați între 5,20 și 5,50. Pentru decani, coeficienții sunt cuprinși între 5,10 și 5,30.
În învățământul preuniversitar, inspectorul școlar general are un coeficient cuprins între 3,84 și 4,04, iar directorul unei unități de învățământ între 3,30 și 3,50.
În Sănătate, managerul unui spital cu paturi are coeficienți între 5,70 și 6,00, directorul medical între 5,51 și 5,80, iar managerul general al unui serviciu de ambulanță între 5,53 și 5,82.
Pentru personalul medical, medicul primar are coeficientul 4,00, medicul specialist 3,20, iar medicul rezident în anul I – 1,92. Pentru asistenții medicali cu studii medii, coeficienții variază între 1,44 pentru debutanți și 1,67 pentru personalul principal.
Justiția rămâne una dintre familiile ocupaționale cu cele mai ridicate niveluri de salarizare. Judecătorul cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție ajunge la un coeficient de 5,50, în timp ce procurorul cu grad corespunzător PICCJ, DNA sau DIICOT are un coeficient de 5,39.
În Administrația publică, nivelul coeficienților diferă în funcție de nivelul administrației și de dimensiunea unității administrativ-teritoriale. Pentru funcția de secretar general, coeficientul poate ajunge până la 4,95 în unitățile administrativ-teritoriale cu peste 200.000 de locuitori, în timp ce pentru localitățile cu mai puțin de 10.000 de locuitori intervalul este 2,91–3,06.
Sporurile rămân plafonate la 20%
Proiectul menține plafonul potrivit căruia suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor acordate cumulat în cadrul unui ordonator principal de credite nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază și a indemnizațiilor de încadrare.
În această limită sunt incluse și drepturile suplimentare pentru hrană și vacanță, cu excepția celor pentru care legea prevede un regim distinct.
Una dintre excepții vizează proiectele finanțate din fonduri europene și alte fonduri externe. În acest caz, sporul poate ajunge la 40%, fiind acordat proporțional cu timpul efectiv lucrat și cu progresul proiectului.
O modificare importantă față de varianta publicată în luna mai vizează aleșii locali. Sporul pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și pentru primari și viceprimari, care implementează proiecte finanțate din fonduri europene sau fonduri externe rambursabile ori nerambursabile, crește de la 20% la 40% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat.
ANRE, ASF și ANCOM primesc un mecanism distinct de competitivitate
Proiectul introduce și un mecanism special pentru personalul din cadrul ANRE, ASF și ANCOM.
Angajații acestor autorități vor putea beneficia de un indice anual de competitivitate, aplicat la calcularea salariului de bază. Indicele va avea o valoare cuprinsă între 1 și 2.
Formula de calcul va include valoarea de referință, coeficientul de salarizare aferent funcției și indicele de competitivitate.
Acesta va fi stabilit anual, până la 30 noiembrie, pentru anul următor, prin hotărâre a Guvernului, pe baza unei propuneri a Institutului Național de Statistică transmisă Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor.
Urmează dezbaterea parlamentară
Forma actualizată a proiectului reprezintă una dintre cele mai importante tentative de reformare a sistemului de salarizare bugetară din ultimii ani. Prin introducerea unei formule comune de calcul, a unei valori de referință actualizate anual și a unor limite mai clare pentru drepturile salariale suplimentare, autoritățile urmăresc o mai mare predictibilitate bugetară și reducerea diferențelor dintre sectoarele finanțate din fonduri publice.
În același timp, diferențele semnificative dintre coeficienții aferenți familiilor ocupaționale arată că noul sistem nu propune o uniformizare completă a veniturilor, ci o standardizare a mecanismului de calcul.
Proiectul urmează să intre în procedura parlamentară, iar forma finală a legii va putea suferi modificări în urma dezbaterilor și amendamentelor depuse în Parlament.
The post Noua lege a salarizării schimbă regulile pentru sectorul bugetar: grile pe 12 grade, raport salarial de 1 la 8 și plafon de 20% pentru sporuri appeared first on MOLDOVA INVEST….
