Noua reformă a spitalelor din România: Finanțarea va fi acordată în funcție de pacienții tratați și de serviciile medicale oferite, nu de numărul de paturi

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat lansarea unui amplu pachet de reformă care urmărește schimbarea fundamentală a modului în care sunt finanțate și organizate spitalele din România

Măsura reprezintă una dintre cele mai importante restructurări ale sistemului sanitar din ultimii ani și marchează trecerea de la un model administrativ centrat pe capacitatea de cazare la unul bazat pe servicii medicale efectiv realizate, eficiență și performanță clinică.

Potrivit Ministerului Sănătății, reforma va fi implementată prin trei ordine de ministru și are ca obiectiv principal orientarea finanțării către pacient și către actul medical efectiv, într-un context în care actualul sistem este considerat rigid, ineficient și depășit de realitățile medicale și economice ale ultimului deceniu.

De la finanțarea paturilor la finanțarea actului medical

Actualul mecanism de finanțare ia în calcul inclusiv numărul de paturi existente în unitățile sanitare, aspect pe care ministrul îl consideră nejustificat în condițiile în care infrastructura neutilizată continuă să consume resurse bugetare importante.

„Nu paturile fac medicină în România, ci serviciile medicale efectuate sunt cele care rezolvă cazurile și fac bine pacienților”, a declarat Cseke Attila, explicând că spitalele vor fi finanțate în funcție de activitatea medicală reală și de numărul pacienților tratați.

Schimbarea de paradigmă are implicații economice majore. Practic, statul încearcă să elimine stimulentele administrative care au încurajat, în ultimele decenii, menținerea unui număr mare de paturi chiar și în spitalele cu grad redus de ocupare. În noul model, resursele financiare ar urma să fie direcționate către spitalele care produc servicii medicale eficiente și tratează cazuri complexe.

Sistemul actual penalizează spitalele performante

Ministerul Sănătății susține că actuala formulă de finanțare generează distorsiuni majore în sistem. Spitalele care depășesc nivelul contractat de servicii medicale și gestionează un volum mare de pacienți ajung, paradoxal, să fie dezavantajate financiar.

Prin noua metodologie va fi eliminat mecanismul care reduce finanțarea unităților sanitare performante doar pentru că acestea tratează mai mulți pacienți decât estimările inițiale.

„Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a afirmat ministrul interimar.

Din perspectivă economică, măsura urmărește introducerea unei logici concurențiale în sistemul public de sănătate, în care finanțarea urmează pacientul și activitatea medicală efectivă, nu structura administrativă istorică a spitalului.

Scăderea duratei de spitalizare schimbă logica investițiilor

Unul dintre argumentele principale invocate de Ministerul Sănătății este reducerea constantă a duratei medii de spitalizare în România.

În ultimii 10–11 ani, media internărilor în regim de spitalizare continuă a scăzut de la 6,2 zile la 5,2 zile. Evoluția reflectă atât dezvoltarea tratamentelor moderne și a medicinei de zi, cât și presiunea eficientizării costurilor din sistemul sanitar.

Această tendință reduce necesarul real de paturi și modifică radical modul în care trebuie gândită infrastructura medicală.

Din punct de vedere economic, menținerea unor capacități excedentare generează costuri fixe importante — personal, utilități, întreținere, logistică — fără o corespondență directă în volumul serviciilor medicale oferite.

România are mult peste media europeană la numărul de paturi

Reforma vine într-un context în care România continuă să se afle printre statele europene cu cele mai multe paturi de spital raportate la populație.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății:

• media Uniunii Europene este de aproximativ 511 paturi la 100.000 de locuitori;
• România are aproximativ 728 de paturi la 100.000 de locuitori;
• țara noastră ocupă locul trei în Europa la acest indicator.

În paralel însă, gradul de ocupare al paturilor este semnificativ sub nivelul considerat optim de specialiști:

• aproximativ 51% pentru pacienții acuți;
• aproximativ 60% pentru pacienții cronici.

Experții consideră că un grad eficient de utilizare ar trebui să fie în jurul pragului de 80%, ceea ce indică existența unor capacități excedentare importante în sistemul public.

Aproximativ 14.000 de paturi ar urma să fie eliminate

Pe fondul acestor dezechilibre, Guvernul a aprobat un plan național care prevede reducerea a aproximativ 14.000 de paturi în următorii doi ani.

La finalul anului trecut, în sistem erau contractate 116.650 de paturi, dintre care:

• 94,8% aparțineau spitalelor publice;
• 5,2% erau în spitale private.

Datele arată că numeroase unități sanitare funcționează cu un grad foarte redus de utilizare, ceea ce ridică probleme serioase privind eficiența cheltuirii fondurilor publice.

Un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București arăta anul trecut că 48 dintre cele 353 de spitale publice aflate în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate aveau aproape jumătate dintre paturi neocupate.

Expertul în sănătate Dragoș Garofil estima că reducerea paturilor foarte slab utilizate ar putea elimina rapid aproximativ 10.000 de locuri fără afectarea serviciilor medicale esențiale.

Impact financiar: redistribuirea resurselor către spitalele mari și performante

Potrivit estimărilor prezentate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, noua formulă de calcul ar urma să genereze creșteri bugetare pentru majoritatea spitalelor în anul 2026 comparativ cu nivelul realizărilor din 2025.

Datele indică faptul că:

• 98,19% dintre spitale vor beneficia de estimări financiare pozitive;
• spitalele de categoria IM vor avea creșteri medii de aproximativ 15,06%;
• spitalele din categoriile II și III vor înregistra creșteri de aproximativ 10,7%;
• spitalele din categoriile IV și V vor avea creșteri moderate.

Din perspectivă economică, reforma favorizează unitățile medicale cu activitate intensă, centrele regionale și spitalele capabile să gestioneze cazuri complexe, ceea ce poate accelera procesul de concentrare a serviciilor medicale performante în marile centre universitare.

O reformă cu implicații administrative și sociale majore

Noul mecanism de repartizare a paturilor la nivel județean va permite redistribuirea resurselor în funcție de presiunea reală asupra serviciilor medicale și de specificul fiecărei regiuni.

Ministerul Sănătății susține că măsurile vor produce:

Pentru pacienți:

• acces mai bun la servicii medicale;
• reducerea ineficiențelor administrative;
• stimularea spitalelor să trateze mai mult și mai eficient.

Pentru personalul medical:

• recunoașterea performanței;
• susținerea spitalelor care tratează cazuri complexe;
• flexibilitate mai mare în organizarea secțiilor și compartimentelor.

Totuși, reforma poate genera și tensiuni administrative, în special în spitalele mici sau în unitățile sanitare din zonele slab populate, unde reducerea numărului de paturi poate fi percepută ca o diminuare a accesului la servicii medicale.

România încearcă să apropie sistemul sanitar de modelele europene de eficiență

În esență, reforma propusă de Ministerul Sănătății urmărește transformarea spitalelor din structuri finanțate predominant pentru existență într-un sistem finanțat pentru rezultate și activitate medicală concretă.

Modelul propus apropie România de tendințele europene din ultimii ani, unde accentul cade tot mai mult pe:

• eficiența utilizării resurselor;
• reducerea internărilor inutile;
• dezvoltarea medicinei de zi;
• digitalizarea și managementul performanței;
• finanțarea bazată pe rezultate și indicatori de activitate.

Pentru autorități, reforma reprezintă o încercare de a controla costurile structurale ale sistemului sanitar și de a utiliza mai eficient fondurile publice într-un context bugetar tot mai tensionat. Pentru spitale însă, noul model va însemna o presiune crescută pentru performanță, eficiență și adaptare rapidă la cerințele reale ale pieței serviciilor medicale.