International
O analiză a industriei de zahăr din Ucraina pe fondul stabilirii unui nou record la exportul de zahăr
O analiză a industriei de zahăr din Ucraina pe fondul stabilirii unui nou record la exportul de zahăr. Ucraina stabilește un nou record la exportul de zahăr, desi au fost impuse restricții către UE. România rămâne în continuare cel mai mare importator de zahăr ucrainean din UE, în ciuda restricțiilor impuse în decembrie 2023.
O analiză a industriei de zahăr din Ucraina pe fondul stabilirii unui nou record la exportul de zahăr
Industria zahărului din Ucraina are o evoluție interesantă care a fost marcată de reforme și investiții menite să modernizeze și să extindă capacitățile de producție. După prăbușirea Uniunii Sovietice, Ucraina a început să-și restructureze sectorul agricol și industrial, iar industria zahărului a fost unul dintre sectoarele relevante care au beneficiat de aceste reforme.
O parte importantă a evoluției industriei zahărului în Ucraina a fost rolul sectorului agricol în creșterea producției de sfeclă de zahăr, Ucraina având o lungă tradiție în cultivarea sfeclă de zahăr, iar modernizarea și eficientizarea acestui sector agricol au jucat un rol semnificativ în creșterea producției de materie primă pentru fabricile de zahăr.
În plus, s-au implementat metode și tehnologii inovatoare pentru a spori randamentul culturilor de sfeclă de zahăr. De exemplu, s-au introdus tehnici avansate de irigare și fertilizare, au fost dezvoltate soiuri hibride de sfeclă de zahăr rezistente la condițiile climatice variabile și s-au aplicat practici de cultivare sustenabilă pentru a maximiza producția.
În paralel cu aceste eforturi agricole, fabricile de zahăr din Ucraina au fost modernizate și au beneficiat de investiții în echipamente și tehnologii de producție avansate. Aceste investiții au avut ca rezultat creșterea eficienței producției de zahăr și îmbunătățirea calității produselor finite.
Astfel, evoluția industriei zahărului în Ucraina a fost marcată de eforturi pentru modernizare atât în sectorul agricol, cât și în cel industrial, contribuind la consolidarea poziției Ucrainei pe piața globală a zahărului.
Industria zahărului în lume, cu accent pe Ucraina, pe date și ani
La începutul secolului al XX-lea, populația lumii, care număra 1,6 miliarde de oameni, consuma aproximativ 8.000.000 de tone de zahăr, adică în medie 5,1 kg pe persoană. O creștere semnificativă a consumului de zahăr a avut loc în anii 1980, când consumul global de zahăr a atins 90 de milioane de tone, iar rata anuală de creștere a fost de 3,1%.
În timpul URSS, Ucraina a hrănit jumătate din țară cu zahăr – producția s-a ridicat la peste 5 milioane de tone. În general, fabricile erau ineficiente, așa că dacă imediat după prăbușirea „marelui și puternic” Ucraina a continuat să exporte zahăr în Rusia și în alte țări ale fostei URSS, în anii următori exportul a scăzut treptat, iar producția s-a stabilizat la nivelul de 1,5-2,5 milioane de tone.
În anii 1990, rata de creștere a consumului a încetinit ușor, cu o creștere medie de 2,2% pe an. Cu toate acestea, începând cu anii 2000, rata de creștere a consumului de zahăr a început să urce din nou: în Asia (+4,9%), Orientul Mijlociu (+4,6%) și Africa (4,1%).
Acum, populația lumii, care depășește 7 miliarde de oameni, consumă 175 de milioane de tone de zahăr, în medie 23 kg pe persoană, cu cel mai mic consum în Bangladesh (8 kg) și cel mai mare în Israel (66 kg). Astfel, în fiecare an există o creștere graduală a producției și consumului mondial de zahăr. De exemplu, în 2000, producția de zahăr a fost de 132,2 milioane de tone, în 2010 – 156,4 milioane de tone, iar în 2018 – 185,1 milioane de tone.
Industria zahărului din Ucraina este una dintre cele mai vechi. A ocupat unul dintre primele locuri în lume în ceea ce privește capacitatea sa tehnică și volumele de producție de zahăr. Cu toate acestea, odată cu independența Ucrainei, instabilitatea poate fi observată atât pe piața zahărului, cât și în activitățile industriei zahărului. Una dintre principalele sarcini strategice ale etapei moderne de dezvoltare a agriculturii din Ucraina este de a atinge un nivel adecvat de securitate alimentară, de a crește potențialul de export și de a ocupa poziții corespunzătoare pe piața mondială. În acest context, stabilizarea pieței zahărului și a industriei de sfeclă de zahăr este deosebit de relevantă.
În structura materiilor prime, 70 de țări din lume produc zahăr din trestie de zahăr, 50 din sfeclă de zahăr și 10 din ambele culturi. Volumul semnificativ de sfeclă de zahăr este procesat de SUA, Franța, Germania, Polonia, Rusia, Ucraina și Turcia. Merită menționat că zahărul de sfeclă este produs chiar și acolo unde costurile sale sunt destul de ridicate, de exemplu în Finlanda și în nordul Japoniei.
În Ucraina, prima fabrică de zahăr a fost construită în 1824 în satul Makoshin din provincia Chernihiv. La începutul anilor 1990, 192 de fabrici de zahăr funcționau cu succes în Ucraina, cu o capacitate totală de procesare a sfeclii de zahăr de aproximativ 510 mii de tone pe zi. Numărul de lucrători din complexul de sfeclă și zahăr a depășit 1,5 milioane de persoane. Producția de zahăr a fost de peste 5 milioane de tone, reprezentând 10% din producția mondială de zahăr din sfeclă și 60% din producția de zahăr din fosta URSS.
Industria modernă a zahărului din sfeclă s-a transformat într-un complex agro-industrial destul de evoluat, care dezvoltamai măsuri în mai multe faze: recoltarea sfeclei de zahăr, prelucrarea acesteia pentru zahăr brut și realizarea zahărului.
Industria zahărului din sfeclă este o industrie care își are rădăcinile încă de la începuturile sale, exclusiv în mediul rural, aceasta aducându-și un aport semnificativ în transformarea socială a acestui mediu. Locuitorii din mediile rurale unde se aflau fabricile de zahăr erau printre primii care s-au folosit de avantajele electrificării, încălzirii, gazelor, aici fiind și cea mai dezvoltată rețea de drumuri asfaltate.
În perioada de tranziție, politica statului în industria de sfeclă de zahăr nu a fost orientată spre conservare, susținere și dezvoltare. Dimpotrivă, la începutul anilor ’90, Ucraina a redus semnificativ exporturile de zahăr. Având o capacitate excesivă de producție de sfeclă de zahăr, Ucraina și-a pierdut piețele de desfacere.
Odată cu pierderea piețelor de desfacere și agravarea condițiilor economice din industrie, o mare parte din capacitatea de producție a încetat să funcționeze, iar unele fabrici au fost demontate. Acest proces a avut loc treptat – aproximativ 10 fabrici și-au întrerupt activitatea în fiecare an. Aderea Ucrainei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a accentuat o serie de probleme în complexul de sfeclă de zahăr. Ca urmare a aderării Ucrainei la OMC, a fost necesară introducerea de măsuri suplimentare pentru protejarea pieței interne de zahăr, deoarece reforma pieței de zahăr a UE vizează creșterea importurilor, reducerea exporturilor și scăderea prețurilor la zahăr. În același timp, costul producției de sfeclă de zahăr în Ucraina și, implicit, al zahărului, rămâne ridicat.Tendințele în dezvoltarea pieței mondiale a zahărului sunt caracterizate de o creștere semnificativă a concurenței din partea țărilor exportatoare de zahăr brut din trestie, care își susțin interesele în Ucraina și intensifică extinderea producătorilor străini de mărfuri pe piața ucraineană. Prin urmare, pentru dezvoltarea industriei de sfeclă și zahăr, este necesară transferarea producției într-o direcție intensivă, pentru a asigura creșterea productivității și reducerea costului pe unitate de producție. Producția internă de zahăr rămâne cea mai intensivă din punct de vedere energetic în comparație cu producția altor produse alimentare. O pondere semnificativă în consumul de energie o reprezintă gazul natural. Partea de combustibil în costul unei tone de zahăr ajunge la 10-12%, ceea ce este de 2,0-2,5 ori mai mare decât nivelul de consum energetic din țările europene. În mod gradual, are loc reechiparea producției cu echipamente noi, economisitoare de energie, la producătorii de zahăr, ale căror activități au cele mai bune performanțe economice. Pe piața serviciilor pentru complexul agroindustrial, piața zahărului interacționează cu piața resurselor materiale și tehnice în planul de achiziții pentru subcomplexul de sfeclă de zahăr: echipamente tehnologice, combustibili și lubrifianți, îngrășăminte organice și minerale, produse pentru protecția plantelor și a solului, precum și piețele resurselor: forță de muncă, finanțe, mijloace de producție, investiții, piața funciară, mijloace de producție, bunuri de consum. Toate aceste piețe sunt interdependente, astfel încât dezvoltarea și funcționarea lor eficiente sunt posibile doar pe baza unui echilibru sistemic și structural.
Zahărul este un produs foarte nutritiv și are o importanță majoră în structura alimentară a populației din Ucraina. Este folosit ca conservant tehnologic în industria de conserve de fructe și legume, precum și ca produs auxiliar în industria vinului și a băuturilor alcoolice. Volumul producției de zahăr depinde în mare măsură de suprafața ocupată de culturi, randamentul și cantitatea brută de sfeclă de zahăr.
În anii 1980 și la începutul anilor 1990, producția de zahăr în Ucraina a fost de 4-5 milioane de tone. Scăderea rapidă a producției de zahăr în Ucraina la sfârșitul anilor 1900 se datorează în mare măsură reducerii suprafeței cultivate din cauza pierderii piețelor de zahăr, precum și deteriorării cerințelor agrotehnologice, în special lipsa sau insuficiența îngrășămintelor chimice și minerale, erbicidelor și pesticidelor necesare pentru cultivarea sfeclii de zahăr, precum și deteriorarea calității bazei de semințe.
În sezonul 2017/2018, regiunea Vinnitsa a fost lider în producția de zahăr, dezvoltând 445600 de tone. Poziția a doua a fost ocupată de regiunea Khmelnitsky – 290200 de tone. Regiunea Ternopil închide lista celor trei producători cei mai mari – 283500 de tone. Regiunile Lviv (11%), Ternopil (11%) și Khmelnitsky (10%) au, de asemenea, o pondere destul de mare.
Conținutul de zahăr din rădăcinoase în general în 2017 a însumat 16,96%. Cea mai mare acumulare de zaharoză a fost observată în rădăcinoasele crescute în regiunile Lviv (17,68%), Volyn (17,11%), Zhytomyr (16,49%), Poltava (16,47%), Khmelnitsky (16,32%), Kiev (16,19%). Cel mai mic nivel de acumulare de zaharoză a fost înregistrat în rădăcinoasele crescute în regiunile Kirovograd (15,56%), Nikolaev (15,63%), Ternopil (15,68%), Cherkasy (15,79%), Kharkiv (15,87%), Vinnitsa (15,91%). Înrăutățirea condițiilor economice și pierderea piețelor de desfacere au dus la o scădere semnificativă a capacității de producție, un număr semnificativ de fabrici fiind demontate.
Deteriorarea condițiilor economice și pierderea piețelor de desfacere a dus la o scădere semnificativă a capacității de producție, un număr semnificativ de fabrici fiind închise.
- În anul 2000, în Ucraina, 146 de fabrici de zahăr erau angajate în prelucrarea sfeclei de zahăr. Capacitatea lor zilnică în Ucraina era de 405 670 de tone.
- În 2012, 63 de fabrici de zahăr erau angajate în prelucrarea zahărului, iar capacitatea de producție a fost de 212.880 de tone pe zi.
- În 2017, existau 46 de fabrici de zahăr cu o capacitate de 172.400 de tone pe zi.
Analizând importul de zahăr în Ucraina, trebuie menționat că din 2000, acesta a fost cel mai mare în 2003 (1,48 milioane tone). Același an a fost caracterizat și de cea mai mare cifră de export (0,41 milioane tone). În 2006-2007, indicatorii de import și export au scăzut semnificativ.
În perioada 2015-2018, exportul de zahăr din Ucraina a crescut semnificativ, anul 2017, realizând cel mai ridicat nivel al exporturilor de la perioada independenței, acesta fiind de 599 mii tone, iar în 2018 – 584 mii tone. În 2018, Ucraina a exportat cea mai mare cantitate de zahăr în Uzbekistan, Azerbaidjan și Libia. În ciuda volumelor în creștere de export de zahăr, Ucraina se află pe locul 50 în clasamentul mondial, în ceea ce privește exporturile.
Dinamica producției de zahăr din Ucraina este prezentată în graficul următor:
Când prețurile globale ale zahărului au fost scăzute, exporturile au scăzut, producția internă în exces a exercitat o presiune semnificativă asupra prețurilor interne, iar producătorii au avut un stoc mare de zahăr. Rentabilitatea acestora a scăzut semnificativ, ceea ce a dus la o reducere a suprafețelor însămânțate cu sfeclă pentru anii următori.
Situația s-a dezvoltat astfel în 2018-19 – prețurile mondiale s-au prăbușit în 2017 și au rămas la un nivel scăzut până în 2020. Exporturile au scăzut semnificativ, au scăzut și prețurile interne, iar profitabilitatea producătorilor a fost aproape de zero.
Scăderea profitabilității a dus la o reducere semnificativă a suprafeței de sfeclă de zahăr în 2019 și 2020. De asemenea, în 2020, producția de sfeclă de zahăr a scăzut de la 45-50 t/ha în anii anteriori la circa 40 t/ha. Astfel, producția totală de zahăr din Ucraina în 2020 s-a ridicat la doar 1,1 milioane de tone – aceasta a fost cea mai mică producție din întreaga istorie a Ucrainei.
În consecință, prețurile interne au început să crească treptat în 2020 (nu uitați de creșterea semnificativă a prețurilor globale la zahăr începând cu 2020), iar în 2021 a existat un deficit real pe piață, așa că Ucraina trebuia să importe zahăr.
Pentru a evita o creștere suplimentară a prețurilor interne (în general, în 2021, prețurile zahărului în Ucraina au crescut cu peste 60%), guvernul a introdus cote pentru importurile de zahăr fără taxe vamale în țară. Drept urmare, pentru 2021, importul total de zahăr în Ucraina s-a ridicat la 164 de mii de tone, iar exportul – doar 25 de mii de tone.
Suprafețele însămânțate cu sfeclă de zahăr în 2021 s-au menținut la nivelul anilor anteriori, dar recoltele au crescut față de 2020 (cu peste 15% – până la 48 t/ha), așa că era de așteptat ca în 2022 piața să fie mai echilibrată, iar producția va satisface pe deplin cererea internă (cu un oarecare surplus pentru export).
Anul 2022, un an plin de încercări
Invazia rusă pe scară largă din februarie a afectat în mod semnificativ cererea internă, în primul rând din cauza plecării unui număr semnificativ de ucraineni în alte țări.
În 2022, fermierii au reușit să semene 181.000 de hectare de sfeclă de zahăr (reducerea față de 225.000 de hectare în 2021 a vizat în primul rând regiunea Kiev, unde reducerea suprafeței s-a ridicat la 16.000 de hectare, regiunile Harkiv și Hmelnițki).
Pe de altă parte, producția de sfeclă de zahăr a crescut, ajungând în medie la 50 t/ha, astfel încât recolta totală de sfeclă de zahăr față de anul trecut a scăzut cu 17% și s-a ridicat la circa 9 milioane de tone (producție potențială de zahăr – 1,25 milioane de tone) .
Începând din vara lui 2022, era clar că Ucraina avea un surplus de zahăr pentru export. În același timp, un factor negativ a fost o creștere semnificativă a costurilor logistice, deoarece porturile Ucrainei de la Marea Neagră au fost blocate până în august.
Pe de altă parte, UE a anulat taxele vamale la mărfurile ucrainene (de obicei, piața internă a zahărului din UE este protejată și de importurile ieftine prin taxe vamale), astfel încât din octombrie exporturile de zahăr din Ucraina au crescut semnificativ și au ajuns la 181.000 de tone până la sfârșitul anului 2022.
În sezonul 2021/22, când accesul pe piaţa europeană era restricţionat din cauza tarifelor vamale, Ucraina a exportat aproximativ 55.000 de tone de zahăr.
Potrivit preşedintelui Ukrsugar, Nazar Mykhailovyn, fermierii ucraineni au majorat suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr până la 250.000 de hectare în 2023, de la 186.000 de hectare în 2022.
În anul 2023, o cantitate de aproximativ 493.000 de tone de zahăr din Ucraina a fost expediată spre UE.
Creșterea exportului de zahăr și factorii care au contribuit la succesul industriei zahărului din Ucraina
Ucraina a stabilit un record în luna mai, cu un export de 108.000 de tone de zahăr, din care peste jumătate, respectiv 65% a fost direcționat către Uniunea Europeană. Restul exportului, de 35% s-a îndreptat către alte piețe internaționale, a declarat președintele în exercițiu al Asociației Naționale a Producătorilor de Zahăr din Ucraina (Ukrsugar), Yana Kavushevska, către Interfax și Agerpres. Această performanță remarcabilă este rezultatul unei cereri mari pentru produsele ucrainene și creșterii suprafeței cultivate cu sfeclă de zahăr în ultimii doi ani.
„Practic, în luna mai, Ucraina a exportat 65% din zahărul său către Uniunea Europeană şi 35% spre alte ţări, unde zahărul nostru este cerut. În plus, Ucraina a stabilit un nou record privind exporturile lunare de zahăr în mai, când am exportat 108.000 de tone de zahăr în 30 de zile”, a spus Yana Kavushevska, la un conferinţă pe agricultură care a avut loc la Kiev.
Este demn de menționat că Ucraina a reușit să exporte atât de mult zahăr într-o singură lună, stabilind astfel un nou record. Aceasta a fost o realizare semnificativă, având în vedere cererea crescută pentru produsele lor.
Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr în Ucraina a crescut semnificativ în ultimii doi ani, de la 216.000 la 250.000 de hectare. Acest lucru a fost posibil datorită interesului fermierilor și companiilor din domeniul agribusiness de a obține venituri din producția de zahăr. Industria zahărului continuă să joace un rol vital în economia țării, mai ales în contextul conflictului cu Rusia.
Sursa citată a explicat succesul industriei zahărului din Ucraina prin situația favorabilă de pe piața mondială, unde prețul zahărului a atins cel mai ridicat nivel de după 2006.
Un alt aspect care a contribuit la succesul producătorilor ucraineni de zahăr este faptul că exportul acestui produs a fost mai facil în comparație cu cerealele. Cu toate că au existat probleme logistice, producătorii de zahăr au reușit să își mențină activitatea de export pe cale terestră.
„Au fost probleme logistice. Fără îndoială, producătorii de zahăr, la fel ca şi producătorii de cereale, sunt interesaţi de deschiderea şi funcţionarea în regim normal a porturilor din Odesa. Cu toate acestea, exporturile pe cale terestră au fost destul de active”, a spus Kavushevskaya.
Un alt factor important care a contribuit la succesul producției ucrainene de zahăr este eliminarea taxelor vamale în relația cu Uniunea Europeană. Această măsură a stimulat exporturile și a sprijinit creșterea industriei zahărului în Ucraina.
În ciuda restricțiilor introduse de Guvernul Ucrainei la exporturile de zahăr către UE la sfârșitul lunii mai, producătorii au reușit să-și restabilească rutele de export nu doar către Europa, ci și către alte piețe importante, precum cele din Mediterana și Vestul Africii.
„În data de 30 mai, Guvernul a introdus restricţii la exporturile de zahăr ucrainean către UE dar sunt încântată că producătorii noştri au restabilit rutele nu doar spre Europa dar şi spre piaţa mondială, spre ţările din Mediterana şi Vestul Africii”, a spus Kavushevska.
Amintim că Guvernul Ucrainei a dat în 30 mai o declarație oficială prin care a interzis exporturile de zahăr către Uniunea Europeană pentru restul acestui an, deoarece a completat cota atribuită de UE, după cum a anunţat ministrul interimar al Agriculturii, Taras Vîsoţki.
Fără taxe vamale în UE la zahărul din Ucraina
Este important de reținut că între Uniunea Europeană și Ucraina există până în 5 iunie 2024 un acord care prevede să nu perceapă taxe vamale și nici să intervină între ele alte măsuri de apărare comercială, urmare a unui regulament adoptat de Consiliul European în mai 2023. Acest acord reprezintă o înțelegere temporară care facilitează schimburile comerciale și promovează relațiile comerciale între cele două părți.
Reînnoirea suspendării pentru încă un an, până în data de 6 iunie 2025 a tuturor taxelor vamale și a contingentelor pentru exporturile ucrainene către UE este un semn al intensificării cooperării economice între cele două entități. Propunerea de prelungire a măsurilor de liberalizare temporară a comerciului arată dorința de a consolida această relație în continuare.
Trbuie remarcat de asemenea că Comisia Europeană a luat în considerare posibilitatea introducerii unor condiții pentru anumite produse, cum ar fi zahărul, ouăle și păsările de curte, în cazul în care statele membre vor fi afectate. Monitorizarea importurilor acestor produse este importantă pentru a evalua impactul asupra pieței interne și pentru a decide dacă sunt necesare sau nu măsuri de protecție.
Conform propunerii, Comisia și-a luat însă câteva măsuri de protecție stipulând faptul că, în cazul în care statele membre vor avea de suferit, se vor putea introduce unele condiții la importurile din Ucraina. Sunt vizate în mod special zahărul, ouăle și păsările de curte, produse ale căror importuri vor fi monitorizate în vederea luării sau nu de măsuri.
Restricții din nou?
Amintim că în perioada 5 iunie-15 septembrie 2023 și respectiv în 30 mai 2024, Ucraina a interzis exporturile de zahăr pentru a-și putea asigura necesarul de consum.
Restricțiile privind exporturile de zahăr din Ucraina către Uniunea Europeană ar avea un efect negativ asupra întregii industrii ucrainene a zahărului și ar putea forța o serie de fabrici de zahăr să se închidă, scrie presa ucraineană, citată de Nazar Mikhailovin, președintele interimar al consiliului de administrație al Asociației Naționale a Producătorilor de Zahăr din Ucraina, potrivit agenției Interfax.
Fabricile ucrainene de zahăr au produs 1,8 milioane de tone de zahăr în 2023-2024, în condițiile în care cererea internă a țării este de 900.000 de tone, ceea ce înseamnă că Ucraina ar putea exporta 900.000 de tone de zahăr, a spus Mikhailovin.
„De fapt, principalii cumpărători de zahăr ucrainean în UE au fost întreprinderile din industria alimentară, care procesează zahărul și îl folosesc direct în procesele lor de producție. Acestea sunt interesate tocmai de zahărul ucrainean, deoarece este de înaltă calitate, îndeplinește standardele UE și este ceva mai ieftin decât în majoritatea țărilor UE”, a declarat Mikhailovin.
Zahărul ucrainean doar pe bază de licență. România cel mai mare importator
Conform datelor Comisiei Europene, deși importurile de zahăr din Ucraina în România sunt permise doar pe baza de licență acordată procesatorilor începând de la finele anului trecut, țara noastră rămâne cel mai mare importator de zahăr din statul vecin în comparație cu toate celelalte state membre ale UE. În perioada octombrie 2023-februarie 2024, România a importat peste 47.700 de tone de zahăr din Ucraina, reprezentând 21% din totalul importurilor de zahăr din Ucraina în UE.
În primele cinci luni de la debutul anului comercial pentru zahăr ( octombrie 2023/februarie 2024), statele membre au importat 740.000 de tone de zahăr din întreaga lume, din care 32% din Ucraina și 20% din Brazilia, arată ultimele date ale Comisiei Europene.
Din Ucraina au venit în UE 237.733 tone de zahăr, cu 21,7% în plus față de perioada similară a anului trecut, iar din această cantitate 20,1%, adică 47.723 tone au ajuns în România. Alte 46.716 tone ( 19,7% din total importuri din Ucraina) au ajuns în Italia la care se adaugă 32.162 de tone(13,5%) în Ungaria și 27.016 tone (11,4%) în Bulgaria.
Comparativ cu perioada similară a anului trecut, dintre țările unde au ajuns cele mai mari cantități de zahăr ucrainean importurile au scăzut doar în România, unde există și interdicții la import ( cu 26%). În schimb,
