National
O treime dintre tinerii din Regiunea Moldovei, șomeri și fără formare profesională
Regiunea Nord-Est apare pe hărțile oficiale ca o pată uniformă, semnalizând unul dintre cele mai sărace teritorii ale Uniunii Europene, cu venituri reduse și ocupare scăzută a forței de muncă.
Dincolo de statistici, însă, trăiesc tinerii pentru care „a deveni adult” înseamnă prea des șomaj, statut NEET sau locuri de muncă fără perspective reale de dezvoltare.
Statistici alarmante la nivel național
Datele recente confirmă această realitate: în 2023, România a înregistrat cea mai mare pondere de tineri NEET din UE – 19,3% dintre cei cu vârste între 15 și 29 de ani nu erau nici angajați, nici înscriși în educație sau formare, comparativ cu o medie europeană de 11,2%. Raportul OECD relevă faptul că aproape unul din cinci tineri români se află în această situație, rata fiind mai ridicată în rândul fetelor – 25%. În 2024, datele Eurostat arată că pentru tinerii cu nivel scăzut de educație România atinge un record trist: 34,4% sunt NEET, adică mai mult de o treime din această categorie.
Șomajul în rândul tinerilor nu oferă perspective mai bune. La finalul anului 2024, România devine țara din UE cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani activi pe piața muncii – 26,3%, comparativ cu aproximativ 15% media europeană. Practic, unul din patru tineri care caută activ un loc de muncă nu reușește să-l găsească. Dacă includem și tinerii care au ieșit din școală sau din registrele de șomaj – categoria NEET – ajungem aproape de concluzia dură: în Regiunea Nord-Est, o treime dintre tineri nu au un loc de muncă stabil și nu urmează niciun traseu concret de formare profesională.
Realitatea Nord-Estului: între oraș și rural
Iașul, ca nod universitar și administrativ al regiunii, concentrează contrastele economice ale zonei. Nord-Estul se confruntă constant cu rate de ocupare scăzute, mai ales în mediul rural, și cu o prezență puternică a tinerilor NEET. În timp ce București-Ilfov înregistrează valori sub media națională pentru NEET, restul regiunilor – inclusiv Nord-Estul – trag media României în sus.
În viața cotidiană, aceste statistici se traduc în sate unde tinerii părăsesc școala după 8 sau 10 clase și intră în munci necalificate, orașe mici în care „oportunitatea” înseamnă angajări sezoniere sau informale de câteva luni, sau în episoade scurte de muncă în străinătate, urmate de perioade lungi de șomaj și dependență de familie. Mulți tineri dispar complet din evidențele oficiale: nu sunt studenți, nu urmează cursuri, nu se mai înscriu la agențiile de ocupare – practic, ies din câmpul vizual al statului.
Iașul: între „hub” european și precaritate locală
În același timp, Iașul produce anual mii de absolvenți în domenii precum medicină, IT, inginerie sau litere, poziționând orașul ca un veritabil „hub” european. Totuși, mulți dintre acești tineri aleg să plece imediat în Vest sau în marile orașe din România, atrași de salarii de trei–patru ori mai mari. Cei care rămân sunt împărțiți între câteva enclave cu locuri de muncă bine plătite și o masă mare de joburi precare: call-centere, retail, Horeca, livrări sau logistică, uneori în condiții de muncă la limita legii. Oficial sunt „ocupați”, dar neoficial, supraviețuiesc de la o lună la alta.
Concluzie
Imaginea Regiunii Nord-Est nu se reduce la statistici sau hărți colorate. În spatele cifrelor se află o generație care confruntă șomajul, statutul NEET și precaritatea angajărilor, fiind prinsă între lipsa de perspective locale și tentația migrației externe. Rezolvarea acestor provocări rămâne un test critic pentru politica economică și socială a României.
The post O treime dintre tinerii din Regiunea Moldovei, șomeri și fără …
