National
Ordonanța Trenuleț | Prima măsură de austeritate a lui Bolojan afectează salariile din sistemul bugetar
La începutul anului 2026, Guvernul României a implementat prima măsură concretă din pachetul de austeritate anunțat de la finalul anului precedent, prin celebra Ordonanță Trenuleț
Actul normativ elimină indemnizația de hrană pentru angajații din sistemul bugetar care au salarii nete mai mari de 6.000 de lei, generând deja reduceri semnificative în salariile lunare plătite în februarie.
Impactul asupra bugetarilor
Conform informațiilor oficiale, în mai multe instituții, angajații care depășesc pragul de 6.000 de lei net au primit deja salariile diminuate cu 347 de lei, reprezentând cuantumul indemnizației de hrană. Cele mai afectate sectoare sunt educația și sănătatea, în special pentru cei a căror remunerație depășește ușor acest prag.
Această măsură este doar începutul unui plan mai amplu de reducere a cheltuielilor bugetare. În perioada următoare, este prevăzută scăderea fondului de salarii cu 10%, ceea ce va conduce la diminuări suplimentare, variabile în funcție de nivelul salariului fiecărui angajat.
Ce prevede legea
Legea 141/2025 modifică articolul 18 al Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel încât:
„Ordonatorii de credite acordă lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net inclusiv, o indemnizație de hrană de 347 lei lunar. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice.”
Practic, indemnizația de hrană rămâne valabilă doar pentru cei cu salarii de până la 6.000 de lei net.
Explicațiile Guvernului
Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a explicat că menținerea indemnizației de hrană pentru salarii de până la 6.000 de lei urmărește controlul cheltuielilor bugetare și prevenirea creșterii numărului de angajați în sistemul public. Totodată, majorarea salariilor pentru personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene va fi redusă de la 50% la maximum 35%, aplicabil doar pe durata contractului.
În ceea ce privește pensiile, ministrul a confirmat că nu se vor actualiza cu rata inflației pensiile speciale și valoarea punctului de referință până la sfârșitul anului 2026. Totodată, pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, va fi introdusă plata contribuției sociale de sănătate (CASS) pentru suma care depășește acest plafon, afectând aproximativ 1,782 milioane de pensionari.
Alte măsuri fiscale în pachetul de austeritate
Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de lege care include și alte măsuri menite să crească veniturile bugetare:
Majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, iar a cotelor reduse de la 5% și 9% la 11%.
Creșterea accizelor și a impozitului pe dividende de la 10% la 16%.
Introducerea unui impozit suplimentar pentru bănci și majorarea taxării în domeniul jocurilor de noroc.
Potrivit ministrului Manole, aceste măsuri au drept scop consolidarea veniturilor bugetare și combaterea muncii la negru, menținând, totodată, drepturile angajaților cu venituri mai mici.
Concluzii
Ordonanța Trenuleț marchează începutul unei serii de măsuri de austeritate menite să reducă deficitul bugetar și să limiteze cheltuielile statului. Impactul imediat se resimte prin diminuarea salariilor angajaților cu venituri peste 6.000 de lei net, iar următoarele măsuri, inclusiv reducerea fondului de salarii și ajustările fiscale, vor avea un efect mai amplu asupra întregii economii și a puterii de cumpărare a populației.
The post Ordonanța Trenuleț | Prima măsură de austeritate a lui Bolojan afectează salariile din sistemul bugetar appeared first on MOLDOVA INVEST.
