National
PAC 2028–2034: ce înseamnă reforma pentru agricultura și satele din nord-estul României
O nouă rundă de negocieri europene ridică semne de întrebare majore asupra viitorului agriculturii românești
Comisia Europeană propune pentru perioada 2028–2034 o reformă radicală a Politicii Agricole Comune (PAC), care ar putea afecta direct stabilitatea financiară a fermierilor și dezvoltarea rurală din regiunile mai puțin dezvoltate, precum Moldova.
Noua viziune europeană propune integrarea PAC într-un „Fond comun”, gestionat printr-un plan unic de parteneriat la nivel național și regional. Pe hârtie, aceasta ar trebui să simplifice procedurile și să crească coerența politicilor europene. În realitate, riscurile sunt evidente: agricultura riscă să devină doar un capitol într-un buget general, concurând direct cu alte domenii pentru alocări financiare.
Proiectul de regulament prevede o gamă largă de intervenții finanțabile, de la plăți directe și sprijin cuplat pentru venit, la măsuri de agromediu, investiții în ferme, instalarea tinerilor fermieri și managementul riscurilor. Autoritățile române susțin însă că aceste măsuri trebuie să rămână în cadrul unei PAC separate, cu buget distinct și doi piloni clar definiți – model care asigură predictibilitate și stabilitate pentru fermieri.
Plățile directe, pilonul central al veniturilor agricole, reprezintă o miză majoră. Orice diluare a acestora într-un fond comun ar putea lăsa fermierii din județe precum Iași, Vaslui sau Botoșani fără siguranță financiară. În plus, România respinge plafonarea și degresivitatea acestor plăți, argumentând că acestea afectează în mod disproporționat fermele medii și mari – cele care asigură producția constantă și securitatea alimentară. Într-o regiune unde comasarea terenurilor este dificilă, aceste măsuri ar putea descuraja investițiile și ar reduce competitivitatea agriculturii românești.
Un alt punct de îngrijorare este schimbarea regulii de execuție bugetară de la N+2 sau N+3 la N+1. Aceasta ar însemna termene mult mai scurte pentru absorbția fondurilor, cu riscul major de dezangajare, afectând proiecte vitale: drumuri agricole, ferme moderne, unități de procesare locală și alte investiții strategice pentru dezvoltarea rurală.
Programul LEADER, unul dintre puținele instrumente care a generat impact concret în comunitățile rurale din Moldova, se află, de asemenea, sub presiune. În noul cadru, LEADER nu mai beneficiază de alocare financiară minimă garantată, ceea ce ar putea conduce la dispariția Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), pierderea expertizei și suspendarea proiectelor comunitare în domenii precum educația, cultura sau serviciile sociale. Filosofia dezvoltării „de jos în sus”, adaptată nevoilor reale ale comunităților, este astfel amenințată.
Autoritățile române avertizează că orientarea excesiv economică a noii PAC ar putea ignora specificul rural al regiunilor mai sărace. Direcționarea automată a fondurilor doar către zonele defavorizate, fără parteneriate cu regiuni mai dezvoltate, riscă să fragmenteze sprijinul și să accentueze decalajele teritoriale. În județe precum Iași, diferențele dintre urban și rural ar putea crește, în loc să fie reduse.
În timp ce negocierile continuă la Bruxelles, miza pentru satele Moldovei este clară: nu este vorba doar de cifre și statistici, ci de supraviețuirea economică și socială a comunităților rurale. Pierderea unui buget predictibil, slăbirea sprijinului pentru fermieri și descompunerea mecanismelor de dezvoltare rurală ar putea avea consecințe directe, vizibile în câmpuri părăsite și comunități fără perspective.
România susține ferm că vocea sa trebuie auzită: pentru viitorul agriculturii și al comunităților din Moldova, negociatorii europeni trebuie să echilibreze reforma cu necesitatea de predictibilitate, stabilitate și dezvoltare durabilă.
Th…
