National
Parlamentul European schimbă regulile privind securitatea socială în UE: ce se modifică pentru românii care lucrează în străinătate
Parlamentul European a aprobat marți revizuirea regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială din Uniunea Europeană, într-un demers menit să adapteze legislația europeană la realitățile unei piețe a muncii tot mai mobile și mai integrate.
Noua reglementare, adoptată cu 511 voturi pentru, 87 împotrivă și 61 de abțineri, urmărește să elimine neclaritățile care au generat, în ultimii ani, dispute administrative, întârzieri în acordarea prestațiilor și dificultăți pentru milioane de cetățeni europeni care locuiesc, muncesc sau desfășoară activități economice într-un alt stat membru.
Pentru România, unde sute de mii de persoane lucrează în alte țări ale Uniunii Europene, modificările pot avea un impact direct asupra accesului la indemnizații de șomaj, prestații familiale, servicii de îngrijire pe termen lung și asupra condițiilor aplicabile lucrătorilor detașați.
Un cadru mai clar pentru o piață europeană a muncii în continuă mobilitate
Revizuirea regulamentului vine în contextul în care aproximativ 16 milioane de cetățeni europeni trăiesc sau lucrează într-un alt stat membru decât cel de origine.
Libera circulație reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii Europene, însă aplicarea practică a regulilor privind protecția socială a generat adesea situații complexe.
În numeroase cazuri, cetățenii care au muncit în mai multe state s-au confruntat cu dificultăți în stabilirea țării responsabile pentru plata prestațiilor sociale, în timp ce diferențele de interpretare dintre administrațiile naționale au dus la întârzieri sau litigii.
Noua legislație încearcă să ofere un răspuns unitar acestor provocări, prin introducerea unor criterii mai precise și prin consolidarea cooperării între instituțiile naționale de securitate socială.
Totodată, regulamentul vizează combaterea fraudelor și a practicilor considerate abuzive, inclusiv utilizarea companiilor de tip „letterbox”, entități create formal într-un anumit stat membru exclusiv pentru a beneficia de avantaje fiscale sau sociale, fără a desfășura activități economice reale.
Noi reguli privind indemnizațiile de șomaj
Unul dintre cele mai importante capitole ale reformei privește coordonarea indemnizațiilor de șomaj.
Noile prevederi stabilesc mai clar modul în care sunt recunoscute și cumulate perioadele de muncă, activitate independentă sau contribuție realizate în diferite state membre atunci când este evaluat dreptul unei persoane la prestații de șomaj.
De asemenea, persoanele care decid să se mute într-un alt stat membru pentru a căuta un loc de muncă vor putea continua să primească indemnizația acordată de statul de origine pentru o perioadă de șase luni.
În anumite situații, această perioadă va putea fi extinsă până la epuizarea dreptului la indemnizație.
În cazul lucrătorilor transfrontalieri, regulamentul stabilește că responsabilitatea pentru plata prestațiilor va reveni statului în care persoana a lucrat efectiv, cu condiția să fi desfășurat activități sau să fi fost asigurată acolo fără întrerupere timp de cel puțin 22 de săptămâni.
Specialiștii apreciază că această clarificare ar putea reduce semnificativ numărul disputelor administrative dintre state și ar oferi o mai mare predictibilitate pentru persoanele care lucrează în regim transfrontalier.
Protecție extinsă pentru îngrijirea pe termen lung
Pentru prima dată la nivel european, regulamentul introduce o definiție comună a prestațiilor pentru îngrijirea pe termen lung și stabilește o listă a beneficiilor care intră în această categorie.
Măsura este considerată importantă în contextul îmbătrânirii populației europene și al creșterii cererii pentru servicii destinate persoanelor dependente sau cu nevoi speciale de îngrijire.
Noua abordare urmărește să asigure continuitatea accesului la astfel de beneficii pentru cetățenii care se mută dintr-un stat membru în altul și să reducă incertitudinile administrative privind eligibilitatea.
Totodată, legislația diferențiază mai clar prestațiile familiale destinate compensării pierderilor de venit suportate de părinții care își reduc activitatea profesională pentru îngrijirea copiilor de alte forme de sprijin familial.
Potrivit Parlamentului European, această delimitare ar putea contribui la o distribuție mai echilibrată a responsabilităților parentale și la diminuarea barierelor financiare care afectează deciziile privind concediile pentru creșterea copilului.
Reguli mai stricte pentru lucrătorii detașați
Un alt element central al reformei îl reprezintă actualizarea normelor aplicabile lucrătorilor detașați.
Potrivit noilor prevederi, angajații și persoanele care desfășoară activități independente detașate pentru o perioadă de până la 24 de luni într-un alt stat membru vor continua să fie asigurate în țara de origine.
Pentru a beneficia de această facilitate, persoana trebuie să fi fost afiliată sistemului de securitate socială din statul de origine timp de minimum trei luni înaintea detașării și să nu fie trimisă pentru a înlocui un alt lucrător detașat.
În plus, regulamentul introduce obligația notificării prealabile a autorităților competente înainte de începerea activității într-un alt stat membru.
Excepțiile vor fi limitate la deplasările de afaceri și la detașările cu o durată de maximum trei zile, cu mențiunea că sectorul construcțiilor nu va beneficia de această derogare.
Noile obligații sunt menite să îmbunătățească monitorizarea mobilității forței de muncă și să reducă riscurile asociate muncii nedeclarate sau utilizării abuzive a sistemelor de protecție socială.
Impact pentru România și diaspora românească
Pentru România, modificările sunt relevante în special prin prisma dimensiunii diasporei și a numărului mare de lucrători mobili.
Românii care activează în agricultură sezonieră, construcții, transporturi, servicii sau industrie în alte state membre sunt printre cei care ar putea beneficia direct de simplificarea procedurilor și de clarificarea responsabilităților privind plata prestațiilor sociale.
De asemenea, companiile românești care detașează angajați în spațiul comunitar vor trebui să se adapteze noilor cerințe administrative și de notificare.
Din perspectivă economică, armonizarea regulilor poate contribui la reducerea costurilor birocratice, la creșterea gradului de protecție pentru lucrătorii mobili și la consolidarea încrederii în mecanismele europene de coordonare a securității sociale.
După votul din Parlamentul European, regulamentul urmează să fie aprobat formal de Consiliul Uniunii Europene. Odată finalizat acest proces, noile dispoziții vor deveni obligatorii și direct aplicabile în toate statele membre, inclusiv în România.
Pentru milioane de cetățeni europeni, reforma reprezintă un pas suplimentar către o piață unică a muncii mai predictibilă, mai transparentă și mai bine adaptată mobilității profesionale din interiorul Uniunii Europene.
The post Parlamentul European schimbă regulile privind securitatea socială în UE: ce se modifică pentru românii care lucrează în străinătate appeared first on MOLDOVA INVEST….
