Uncategorized
Peste 132.400 de cetățeni din Republica Moldova au domiciliul în județul Iași
autor
Județul Iași se conturează tot mai clar drept unul dintre principalele centre de stabilire formală pentru cetățenii din Republica Moldova care au obținut cetățenia română
Date oficiale furnizate de Ministerul Afacerilor Interne arată că, la finalul anului 2025, nu mai puțin de 132.400 de persoane născute peste Prut aveau domiciliul stabil în județ.
Această cifră plasează Iașul într-o poziție unică la nivel național: practic, una din șapte persoane cu domiciliul în județ este originară din Republica Moldova. Totuși, realitatea din teren indică faptul că o parte semnificativă dintre acești cetățeni nu locuiesc efectiv în zonă, utilizând adresa din România ca punct administrativ de acces către Uniunea Europeană.
Fenomen în creștere: +30% în ultimii cinci ani
Evoluția este una accelerată. Conform datelor centralizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul MAI, în ultimii cinci ani numărul actelor de identitate eliberate cetățenilor născuți în Republica Moldova a crescut cu aproximativ 30% comparativ cu perioada 2016–2020.
Anul 2022 a marcat un vârf istoric, cu 17.150 de persoane care și-au stabilit domiciliul în județul Iași. Această creștere este explicată și prin efectul de recuperare post-pandemie, în contextul în care, în anii 2020 și 2021, activitatea serviciilor de evidență a populației a fost serios limitată. Spre exemplu, în 2020 au fost eliberate doar 7.117 acte de identitate – cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.
Municipiul Iași concentrează cele mai mari comunități
La nivel urban, municipiul Iași găzduiește cea mai numeroasă comunitate de basarabeni: 68.871 de persoane, reprezentând aproximativ 18% din totalul populației cu domiciliu în oraș.
Pe lângă municipiu, fenomenul este extins și în mediul rural, în special în comune mai îndepărtate de zona metropolitană, unde s-au dezvoltat rețele de găzduire administrativă.
Grajduri – cazul extrem: 70% din populație, din Republica Moldova
Un exemplu relevant este comuna Grajduri, unde aproximativ 70% din populația înregistrată oficial este formată din cetățeni născuți în Republica Moldova – circa 4.400 de persoane dintr-un total de 6.300.
Primarul comunei, Constantin Zamfirache, a explicat că fenomenul s-a mai temperat în ultimul an, mai ales după introducerea limitării legale de maximum 10 persoane cu domiciliu într-o locuință (Legea 163/2023). Ca efect direct, aproximativ 2.800 de persoane nu și-au mai putut reînnoi actele la aceeași adresă.
Cu toate acestea, presiunea administrativă rămâne ridicată. Autoritățile locale se confruntă frecvent cu dificultăți în gestionarea dosarelor de beneficii sociale, unele dintre acestea fiind depuse prin intermediari, în baza unor procuri. Procedurile implică verificări complexe și corespondență interinstituțională extinsă pentru validarea informațiilor.
Un alt indicator al caracterului formal al domiciliilor este prezența redusă la vot: la alegerile locale din 2024, doar 1.200 de persoane s-au prezentat la urne, dintr-un total de 7.500 de cetățeni cu drept de vot înregistrați în comună.
Localități dominate demografic de cetățeni moldoveni
Situații similare sunt întâlnite și în alte unități administrativ-teritoriale din județ. Conform datelor MAI, în comune precum Moșna, Costuleni, Prisăcani, Cozmești și Scânteia, cetățenii născuți în Republica Moldova reprezintă majoritatea populației înregistrate.
De asemenea, comunități semnificative se regăsesc în Popești, Comarna, Hârlău, Răducăneni și Pașcani.
Domiciliul din Iași – poartă administrativă spre Occident
Datele oficiale sugerează că, pentru o parte importantă dintre acești cetățeni, stabilirea domiciliului în Iași nu reprezintă neapărat o mutare efectivă, ci mai degrabă o etapă administrativă. După obținerea documentelor românești, mulți aleg să plece către alte state membre ale Uniunii Europene, unde își stabilesc reședința și locul de muncă.
În ciuda măsurilor de reglementare adoptate în ultimii ani și a intensificării controalelor, fenomenul rămâne unul de amploare. Iașul continuă să funcționeze ca un veritabil hub de tranziție pentru cetățenii din Republica Moldova care urmăresc integrarea economică și socială în spațiul european.
Concluzie
Creșterea constantă a numărului de cetățeni născuți în Republica Moldova cu domiciliul în județul Iași reflectă atât proximitatea geografică și culturală, cât și rolul strategic al regiunii în dinamica migrației est-europene.
Dincolo de statistici, fenomenul ridică însă provocări administrative, sociale și economice semnificative pentru autoritățile locale, evidențiind nevoia unor politici publice adaptate unei realități demografice în continuă schimbare.
