National
Planul Bugetar-Structural 2025-2031: Măsuri stricte pentru reducerea cheltuielilor publice
Un studiu realizat de Blocul Național Sindical, finanțat din fonduri europene, aduce în prim-plan noile măsuri propuse în Planul Bugetar-Structural Național (PBSN) 2025-2031, menite să reducă deficitul bugetar și să crească sustenabilitatea financiară a sectorului public
Conform analizei, situația economică actuală, marcată de un deficit bugetar ridicat și dificultăți în finanțare, necesită ajustări structurale semnificative. Printre acestea se numără înghețarea salariilor, reducerea sporurilor și revizuirea grilelor salariale, măsuri prevăzute în cadrul Reformei Sistemului de Salarizare din Sectorul Public – Reforma 7.
Principalele măsuri propuse:
1. Limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază.
Deși o limitare de 30% există deja, aceasta se aplică la nivelul fondului de salarii al ordonatorilor de credite, ceea ce generează inechități între angajați. Noua măsură ar elimina aceste discrepanțe.
2. Reducerea numărului de sporuri.
În prezent, există peste 140 de tipuri de sporuri, dintre care 24 sunt frecvent utilizate. Reforma prevede reducerea acestora la maximum cinci tipuri, integrate în salariul de bază sau acordate sub formă de sume fixe.
3. Revizuirea coeficienților de ierarhizare.
Se propune reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și ajustarea coeficienților de ierarhizare pentru diverse familii ocupaționale.
Constrângeri bugetare
Potrivit legislației actuale, dacă datoria publică depășește 50% din PIB, cheltuielile salariale sunt înghețate. În 2024, acest prag a fost depășit, atingând 52,7% din PIB, iar PBSN estimează o revenire sub 50% abia în 2038. Reducerea cheltuielilor salariale este astfel inevitabilă.
Reduceri semnificative necesare în 2025
PBSN prevede scăderea cheltuielilor salariale de la 9,3% din PIB în 2024 la 8,3% în 2031. Aproape jumătate din ajustare ar trebui să aibă loc în 2025, însă creșterea numărului de angajați și a salariilor din sectorul public face acest obiectiv dificil de realizat.
Provocări și soluții
România are cel puțin 7.424 de angajați publici cu salarii de bază mai mari de 20.000 lei brut, unii depășind indemnizația Președintelui României. În același timp, aproximativ 95.000 de salariați din sectorul public nu sunt incluși în Registrul General de Evidență a Salariaților, ceea ce complică evaluarea exactă a costurilor.
Reformele propuse, deși necesare, implică schimbări legislative și operaționale majore. Accelerarea creșterii economice, restructurarea sectorului public și reducerea cheltuielilor sunt soluții esențiale pentru evitarea efectelor negative ale înghețării salariilor și menținerea sustenabilității financiare.
Măsurile din PBSN reprezintă o provocare pentru autorități, dar implementarea lor corectă poate a
