Pe 6 mai 1990, granița dintre România și Republica Sovietică Socialistă Moldova a fost, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, deschisă complet – fără pașaport sau viză
Evenimentul, cunoscut simbolic drept „Podul de Flori”, a adunat peste un milion de oameni într-o manifestare fără precedent de solidaritate și dorință de reunire națională.
Timp de șase ore, frontiera româno-sovietică a devenit un loc al emoției și al regăsirii. Opt puncte de trecere au fost deschise pe o lungime de 700 de kilometri, în puncte cheie precum Iași–Sculeni, Ungheni–Pod Ungheni, Albița–Leușeni și Galați–Giurgiulești. Românii din România au putut păși pe pământul moldovenesc fără acte, iar Prutul a fost simbolic acoperit cu flori aruncate din ambele direcții – un gest care a dat și numele evenimentului.
Poetul Grigore Vieru, prezent la manifestare, avea să rememoreze ulterior momente de o încărcătură emoțională rară. „La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii”, povestea poetul într-un interviu. O altă amintire, inclusă în Primul testament al său, relatează întrebarea unui copil din Chișinău către tatăl său: „Tată, mi-ai promis să-mi arăți români. Care-s ei?”, ilustrând cât de adâncă fusese prăpastia identitară creată de zeci de ani de separare.
La un an distanță, pe 16 iunie 1991, a urmat cel de-al doilea „Pod de Flori”, de această dată moldovenii fiind cei care au putut intra în România fără documente. Cele două momente au devenit simboluri ale apropierii dintre cele două state românești și au deschis calea pentru simplificarea procedurilor de trecere a frontierei, într-un context marcat de prăbușirea Uniunii Sovietice.
La 35 de ani de la acel moment istoric, România și Republica Moldova construiesc, de această dată la propriu, poduri între ele. În raionul Ungheni au început lucrările la un pod rutier peste Prut, care va lega localitatea Zagarancea de comuna Golăiești, județul Iași. Viitorul pod, cu patru benzi de circulație, va fi integrat în Autostrada Unirii, infrastructură strategică ce va lega Republica Moldova de rețeaua rutieră europeană.
„Dacă, acum 35 de ani, înaintașii noștri au făcut un pod de flori și de emoții, acum, generației noastre îi revine obligația să construiască poduri de piatră”, a declarat Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, prezent la lansarea lucrărilor.
„Podul de Flori” rămâne una dintre cele mai luminoase și simbolice file din istoria relațiilor româno-moldovenești – un moment în care granițele au fost șterse de flori, iar inimile au vorbit aceeași limbă.
