International
Porțile de Fier 3: proiectul energetic de 2,6 miliarde de euro care testează relațiile dintre România, Serbia, SUA și Uniunea Europeană
Guvernul României a făcut un pas important într-unul dintre cele mai sensibile dosare energetice din regiune, aprobând mandatarea premierului interimar Ilie Bolojan pentru negocierea și semnarea unui memorandum de înțelegere cu Serbia privind proiectul hidrocentralei reversibile Porțile de Fier 3 (Đerdap 3)
Deși Bucureștiul acceptă continuarea dialogului, autoritățile române își mențin rezervele față de o investiție estimată la peste 2,6 miliarde de euro, considerată strategică de Belgrad și susținută tot mai activ de Statele Unite ale Americii.
Un proiect vechi, readus în prim-plan
Ideea construirii hidrocentralei reversibile Đerdap 3 nu este nouă. Serbia promovează de ani buni această investiție, pe care o consideră esențială pentru modernizarea sistemului energetic național și pentru integrarea producției din surse regenerabile.
Potrivit studiilor de fezabilitate realizate de partea sârbă, valoarea proiectului depășește 2,63 miliarde de euro, iar capacitatea planificată este de 2.400 MW, cu posibilitatea integrării suplimentare a încă 400 MW proveniți din surse eoliene și fotovoltaice.
Hidrocentrala ar urma să fie amplasată în apropierea municipiului Golubac, la kilometrul 1007 al Dunării, și este proiectată ca o centrală cu acumulare prin pompaj, una dintre cele mai eficiente soluții de stocare a energiei la scară mare.
De ce este atât de importantă această investiție?
În contextul tranziției energetice accelerate și al creșterii ponderii energiei regenerabile, sistemele de stocare devin indispensabile.
Energia produsă de parcurile eoliene și fotovoltaice este dependentă de condițiile meteorologice, ceea ce generează fluctuații majore în rețelele electrice. Centralele reversibile funcționează asemenea unor „baterii gigantice”: folosesc surplusul de energie pentru a pompa apa într-un rezervor superior, urmând ca aceasta să fie eliberată ulterior pentru producerea de electricitate în perioadele cu consum ridicat.
Pentru Serbia, Đerdap 3 ar putea reprezenta cheia echilibrării sistemului energetic în următoarele decenii.
România spune „da” dialogului, dar nu și unui acord necondiționat
Deși Guvernul de la București a aprobat negocierea memorandumului, poziția României rămâne prudentă.
În documentul adoptat de Executiv sunt introduse o serie de condiții clare, menite să protejeze interesele naționale.
Autoritățile române insistă ca dezvoltarea proiectului:
- să nu afecteze funcționarea și producția hidrocentralelor Porțile de Fier I și Porțile de Fier II;
- să nu influențeze negativ proiectul de navigabilitate FAST DANUBE II, implementat împreună cu Bulgaria;
- să nu genereze efecte adverse asupra regimului hidrologic din aval;
- să nu creeze probleme pentru terenurile riverane din România și Bulgaria;
- să nu afecteze traficul naval pe Dunăre.
În practică, orice intervenție majoră asupra fluviului necesită acordul ambelor state riverane implicate.
România a respins anterior proiectul
Nu este pentru prima dată când Bucureștiul își exprimă rezervele.
În urmă cu doi ani, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, avertiza că România nu poate susține o soluție care să pună în pericol stabilitatea sistemului existent al hidrocentralelor comune de pe Dunăre.
În ciuda acestor obiecții, a fost constituită o comisie mixtă de experți care analizează implicațiile hidrologice, tehnice și ecologice ale investiției.
Actualul memorandum nu reprezintă o aprobare definitivă a construcției, ci stabilește cadrul de cooperare și schimb de informații între instituțiile implicate.
Intrarea Statelor Unite schimbă ecuația
Dimensiunea geopolitică a proiectului s-a amplificat semnificativ după implicarea Statelor Unite.
Recent, Ambasada SUA a lansat o invitație publică de exprimare a interesului pentru companiile americane interesate să participe la dezvoltarea proiectului. Procedura vizează selectarea partenerilor strategici pentru:
- elaborarea documentației tehnice;
- identificarea finanțării;
- construcția efectivă a centralei.
Companiile interesate au termen până la 25 iunie pentru depunerea scrisorilor de intenție către Ministerul Mineritului și Energiei din Serbia.
Această inițiativă este posibilă în baza acordului interstatal privind cooperarea energetică semnat între Serbia și Statele Unite la Washington, în 2024, și intrat în vigoare în martie anul acesta.
Bechtel, printre numele vehiculate
Interesul american pentru Đerdap 3 nu este nou.
Gigantul american Bechtel și-a exprimat interesul pentru proiect încă din 2021, iar în anii următori a participat la pregătirea unor studii tehnice preliminare.
Implicarea unor companii americane de inginerie și finanțare este percepută la Belgrad drept o garanție suplimentară pentru materializarea investiției.
Totuși, la București și în mediile europene persistă întrebări privind transparența procesului și compatibilitatea acestuia cu normele Uniunii Europene.
SUA, posibil mediator între București și Belgrad
Expertul sârb în energie Miodrag Kapor consideră că proiectul este vital pentru Serbia, însă avertizează că există încă numeroase necunoscute.
În opinia sa, Statele Unite ar putea juca inclusiv rolul de mediator între cele două state, întrucât acordul României este indispensabil.
Totodată, Kapor atrage atenția asupra riscului ca eventualele acorduri bilaterale care ocolesc procedurile europene să genereze vulnerabilități instituționale și suspiciuni privind favorizarea anumitor actori economici.
Întrebările de mediu rămân fără răspuns
Dincolo de aspectele economice și geopolitice, proiectul continuă să ridice semne de întrebare privind impactul asupra mediului.
Experții solicită evaluări aprofundate privind:
- modificarea ecosistemelor Dunării;
- efectele asupra biodiversității;
- influența asupra nivelului apei și sedimentării;
- consecințele asupra terenurilor riverane;
- implicațiile asupra navigației internaționale.
Aceste evaluări vor cântări decisiv în eventualitatea unei aprobări finale.
Serbia, între Bruxelles și Washington
Đerdap 3 depășește cu mult dimensiunea unui simplu proiect energetic.
Pentru Serbia, investiția reprezintă un test privind echilibrul delicat dintre apropierea de Statele Unite și obiectivul strategic al aderării la Uniunea Europeană.
Pentru România, dosarul reflectă necesitatea protejării infrastructurii energetice existente și a intereselor economice legate de Dunăre.
Iar pentru Statele Unite, implicarea în dezvoltarea uneia dintre cele mai mari investiții energetice din Europa de Sud-Est reprezintă o oportunitate de consolidare a influenței strategice într-o regiune aflată la intersecția intereselor geopolitice majore.
O decizie cu impact regional
Cu o valoare estimată la peste 2,6 miliarde de euro și un orizont de finalizare stabilit pentru anul 2038, Porțile de Fier 3 ar putea deveni unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale Europei de Sud-Est.
Însă înainte ca lucrările să înceapă, vor trebui clarificate numeroase aspecte: de la impactul as…
