International
Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan a prezentat proiectul de reformă administrativ-teritorială | Cele 32 de raioane ar urma să fie reorganizate în trei regiuni – Nord, Centru și Sud
Guvernul Republicii Moldova propune o restructurare amplă a administrației publice locale, prin înlocuirea actualei organizări în 32 de raioane cu trei regiuni administrative – Nord, Centru și Sud
Reforma urmărește reducerea suprapunerilor instituționale, transferarea unor competențe și resurse către primării și diminuarea aparatului administrativ de nivelul II.
Planul a fost prezentat de premierul Vasile Tofan în cadrul unei conferințe de presă, fiind descris drept un proiect de reorganizare a modului în care sunt administrate resursele publice și implementate proiectele de dezvoltare la nivel regional și local.
Trei regiuni în locul celor 32 de raioane
Potrivit conceptului prezentat de Guvern, noua structură administrativ-teritorială va fi construită în jurul a trei regiuni:
- Regiunea Nord, formată din 11 raioane, cu sediul administrativ la Bălți;
- Regiunea Centru, care va reuni 13 raioane, cu sediul administrativ la Chișinău;
- Regiunea Sud, formată din 7 raioane, cu sediul administrativ la Cahul.
Reforma nu va modifica statutul Autonomiei Găgăuze, iar municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul. Totodată, Taraclia urmează să fie reorganizată ca municipiu de nivelul II.
Noua arhitectură administrativă este gândită însă diferit față de actualele consilii raionale. Cele trei administrații regionale nu ar urma să preia pur și simplu atribuțiile celor 32 de raioane existente.
Accent pe proiecte regionale și dezvoltare
Premierul Vasile Tofan a subliniat că regiunile ar urma să aibă un rol predominant strategic, concentrat pe dezvoltarea regională, proiectele de infrastructură și investițiile de amploare.
„Nu vrem să înlocuim 32 de raioane cu trei regiuni gigantice. Rolul lor va fi diferit. Ele trebuie să se concentreze pe subiecte de strategie, dezvoltare regională și proiecte mari. Regiunea nu va conduce primăria, dar va ajuta primăria să facă lucruri pe care nu le poate face singură”, a explicat premierul.
În această logică, noua organizare urmărește să creeze un nivel administrativ capabil să gestioneze proiecte care depășesc capacitatea financiară și instituțională a unei singure localități.
Pentru administrațiile locale, o asemenea structură ar putea însemna concentrarea resurselor și a capacității de planificare în jurul unor proiecte cu impact asupra mai multor localități, în special în infrastructură, servicii publice și dezvoltare economică.
Redistribuirea competențelor și reducerea aparatului administrativ
Unul dintre elementele centrale ale reformei îl reprezintă redistribuirea atribuțiilor exercitate în prezent la nivel raional.
Unele competențe ar urma să fie transferate către primării, în timp ce altele ar urma să fie preluate de administrația centrală. Guvernul urmărește astfel reducerea nivelurilor administrative care intervin între autoritatea centrală și administrația locală.
„Mai puține regiuni, mai puține competențe la nivelul doi, mai puțini funcționari și mai puțină birocrație”, a declarat Tofan, descriind direcția urmărită prin reformă.
Premierul a precizat că reducerea aparatului administrativ nu trebuie interpretată automat drept un program de concedieri.
„Nu înseamnă să tăiem oameni. Vrem un stat cu echipe mai mici, dar mai puternice și mai productive”, a afirmat acesta.
Din perspectiva administrației publice, miza este, prin urmare, trecerea de la o structură cu numeroase instituții intermediare către una în care atribuțiile sunt delimitate mai clar între nivelul local, regional și central.
Serviciile publice nu ar urma să fie retrase din localități
Unul dintre punctele sensibile ale unei asemenea reorganizări îl reprezintă accesul populației la serviciile publice.
Guvernul susține că reforma nu presupune concentrarea serviciilor în centrele regionale și eliminarea accesului local.
„Nu mutăm serviciile, dar simplificăm administrația. Unele vor trece la primării, altele vor fi administrate central”, a precizat premierul.
Astfel, reorganizarea propusă este prezentată drept o modificare a modului de administrare și finanțare, nu ca o retragere a serviciilor publice din localitățile actuale.
Aproape 9 miliarde de lei, în bugetele raionale
Reforma are și o dimensiune financiară importantă.
Potrivit datelor prezentate de premier, bugetele raionale au însumat în 2025 aproximativ 9 miliarde de lei, dintre care circa 77% au fost alocate pentru educație.
Guvernul susține că reorganizarea administrativă nu presupune dispariția acestor resurse. Banii destinați serviciilor publice și domeniilor finanțate prin bugetele raionale urmează să fie redistribuiți în funcție de noile competențe instituționale.
În același timp, Executivul estimează apariția unor economii prin reducerea costurilor administrative asociate nivelului intermediar.
„Evident că acești bani nu dispar. Dar vom avea inclusiv economii administrative la nivelul doi”, a declarat Tofan.
Din perspectivă economică, această componentă este una dintre mizele principale ale reformei: reducerea costurilor de funcționare a administrației și direcționarea unei ponderi mai mari a resurselor către furnizarea efectivă a serviciilor și către investiții.
Primăriile, în centrul noii arhitecturi administrative
Conceptul prezentat de Guvern pornește de la ideea că administrațiile locale trebuie să primească mai multe competențe și resurse pentru a gestiona direct problemele comunităților.
În paralel, nivelul regional ar urma să se concentreze asupra proiectelor care necesită coordonare între mai multe localități și asupra politicilor de dezvoltare regională, în timp ce administrația centrală ar păstra competențele care necesită o abordare națională.
Prin urmare, reforma propusă nu vizează doar reducerea numărului de unități administrative, ci schimbarea raportului dintre cele trei niveluri de administrație publică.
Rezultatul urmărit de Guvern este o administrație cu un nivel intermediar mai suplu, cu mai puține structuri și competențe suprapuse și cu un transfer mai consistent de resurse și responsabilități către administrațiile locale.
Pentru economia Republicii Moldova, impactul unei asemenea reorganizări va depinde în principal de modul în care vor fi redistribuite bugetele, competențele și pe…
