National
Primăriile din România vor avea la dispoziție, în 2026, un buget de 1,5 miliarde de lei pentru investiții în infrastructura de apă și canalizare
autor

Noul mecanism propus de Ministerul Mediului introduce o selecție competitivă a proiectelor, cu punctaj acordat în funcție de maturitatea investiției, contribuția autorității locale și impactul concret asupra comunității.
Proiectul de ghid de finanțare a fost pus luni în transparență publică de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Potrivit documentului, finanțarea va viza atât înființarea unor sisteme noi, cât și extinderea sau modernizarea infrastructurii existente.
Schimbarea urmărește să mute accentul de la rapiditatea depunerii cererilor către calitatea și gradul de pregătire al investițiilor, astfel încât fondurile publice să ajungă către proiecte care pot fi implementate și care produc efecte directe pentru populație.
Programul va putea acoperi maximum 95% din cheltuielile eligibile, ceea ce presupune o contribuție proprie de cel puțin 5% din partea beneficiarului.
Plafoanele de finanțare, cu TVA inclus, sunt diferențiate în funcție de dimensiunea localității:
Autoritățile locale vor putea depune proiecte individual sau în asocieri fără personalitate juridică. În cazul asocierilor, plafonul de finanțare va fi calculat în funcție de populația cumulată a unităților administrativ-teritoriale participante.
Consiliile județene vor putea avea calitatea de lider al unei asocieri, ceea ce deschide posibilitatea unor proiecte cu acoperire teritorială mai largă, în special acolo unde dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare presupune cooperarea mai multor localități.
Una dintre principalele modificări propuse este renunțarea la mecanismul bazat pe ordinea depunerii dosarelor.
În locul principiului „primul venit, primul servit”, proiectele vor fi evaluate pe baza unui sistem de punctaj, calculat automat în aplicația informatică și verificat ulterior prin documentele depuse de solicitant.
Printre criteriile luate în calcul se află:
Prin această abordare, maturitatea proiectului devine un element important în competiția pentru finanțare. O primărie care are deja documentația tehnică și autorizația necesară va putea obține un punctaj superior unei administrații care se află doar în etapa de pregătire a investiției.
Deși finanțarea AFM poate ajunge la 95%, ghidul introduce un mecanism prin care contribuția autorității locale poate crește, în funcție de opțiunile și criteriile aplicate proiectului.
Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a explicat că nivelul contribuției primăriilor va fi cuprins între 5% și 15%, argumentând că implicarea financiară a administrațiilor locale trebuie să reflecte asumarea proiectelor.
Pentru investițiile care urmăresc în mod direct conformarea unor aglomerări vizate de cauza C-668/25, Comisia Europeană împotriva României, în domeniul apelor uzate, solicitanții care optează pentru punctajul aferent acestui criteriu trebuie să asigure o contribuție proprie de minimum 10%, iar finanțarea AFM va fi de maximum 90% din cheltuielile eligibile.
O altă componentă importantă a noului mecanism este legată de maturitatea investiției.
Existența proiectului tehnic de execuție și a autorizației de construire reprezintă elemente care vor influența punctajul acordat.
În practică, criteriul poate favoriza administrațiile care au parcurs deja etapele tehnice și administrative necesare și sunt în măsură să treacă efectiv la execuție după obținerea finanțării.
Logica programului este astfel orientată către reducerea situațiilor în care proiectele sunt aprobate fără ca beneficiarul să aibă documentația necesară pentru demararea lucrărilor.
Programul introduce și un criteriu orientat către numărul de branșamente și racorduri noi.
Prin această componentă, finanțarea este legată nu doar de construirea infrastructurii, ci și de capacitatea acesteia de a ajunge efectiv la gospodării.
Pentru administrațiile locale, acest lucru înseamnă că proiectarea investiției trebuie să țină cont de utilizarea efectivă a rețelelor după finalizarea lucrărilor. În evaluare va conta, prin urmare, și numărul de persoane și gospodării care pot beneficia concret de infrastructura finanțată.
Proiectul de ghid include și sistemele de canalizare pluvială, destinate colectării și evacuării apelor provenite din precipitații.
Este o componentă relevantă pentru localitățile care se confruntă cu probleme de drenaj și de gestionare a apelor meteorice, în condițiile în care infrastructura urbană și rurală trebuie adaptată unor episoade de precipitații cu intensitate ridicată.
Finanțarea poate acoperi, de asemenea, componentele destinate epurării apelor uzate, alături de lucrările de înființare, extindere și modernizare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare.
Un criteriu distinct al programului este legat de investițiile necesare pentru conformarea României în domeniul apelor uzate, inclusiv în raport cu procedura europeană menționată în ghid.
Problema este una cu implicații financiare și administrative pentru România, întrucât neîndeplinirea obligațiilor europene poate genera costuri suplimentare pentru bugetul public.
În acest context, noul program AFM urmărește să direcționeze o parte importantă a resurselor către localitățile unde infrastructura de apă și canalizare reprezintă nu doar o necesitate locală, ci și o componentă a procesului de conformare cu cerințele europene.
Cele 1,5 miliarde de lei alocate programului creează o oportunitate importantă pentru administrațiile locale care nu dispun încă de sisteme adecvate de apă și canalizare.
În același timp, noul mecanism schimbă modul în care primăriile trebuie să își pregătească proiectele. Capacitatea administrativă, documentația tehnică, disponibilitatea pentru cofinanțare și estimarea realistă a numărului de gospodării care vor fi conectate devin elemente relevante în competiția pentru fonduri.
Pentru comunitățile mici, plafoanele diferențiate în funcție de populație pot permite finanțarea unor investiții raportate la dimensiunea localității, în timp ce asocierile între UAT-uri și implicarea consiliilor județene pot permite abordări integrate în zonele unde rețelele depășesc limitele unei singure administrații.
Ministerul Mediului urmează să organizeze dezbateri publice și consultări cu structurile asociative ale autorităților l…

