Botosani
Primul spital SMART universitar din România, construit sub coordonarea unui botoșănean cu viziune
Într-o perioadă în care universitățile sunt obligate să își redefinească rolul într-o economie dominată de tehnologie, inteligență artificială și competiție globală pentru talent, una dintre cele mai interesante transformări instituționale din România se produce la Târgu Mureș
Iar în centrul acestei schimbări se află un botoșănean.
Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, propune un model care depășește cu mult definiția tradițională a unei universități medicale. În viziunea sa, instituțiile academice trebuie să devină motoare de dezvoltare economică, incubatoare de inovație și furnizori de soluții pentru comunitățile pe care le deservesc.
Este o abordare care mută accentul de la simpla transmitere a cunoștințelor către generarea de valoare economică și socială.
Universitatea antreprenorială – noul model de dezvoltare
Timp de decenii, universitățile au fost evaluate prin prisma celor două misiuni clasice: educația și cercetarea. Astăzi însă, marile centre universitare ale lumii vorbesc tot mai des despre o a treia dimensiune: antreprenoriatul.
Leonard Azamfirei susține că România nu poate rămâne în afara acestei transformări.
„Cred că universitățile au trecut prin trei faze: învățământ, cercetare, iar acum trebuie să aibă și un nivel antreprenorial”, afirma rectorul UMFST într-un interviu acordat Radio România Cultural.
Această perspectivă presupune o schimbare profundă de paradigmă. Universitatea nu mai este doar beneficiar de finanțare publică, ci devine actor economic activ: atrage investiții, dezvoltă infrastructură, creează ecosisteme de inovare și generează oportunități pentru mediul privat.
În multe economii dezvoltate, astfel de modele au transformat campusurile universitare în adevărate poli regionali de creștere. Târgu Mureș pare hotărât să urmeze aceeași direcție.
Primul spital clinic universitar SMART din România
Probabil cel mai spectaculos proiect al acestei viziuni este construirea primului spital clinic universitar SMART din România.
Nu este vorba doar despre ridicarea unei noi clădiri medicale, ci despre dezvoltarea unei infrastructuri integrate în care asistența medicală, educația, cercetarea și tehnologia funcționează împreună.
Spitalul Clinic Universitar „George Emil Palade”, aflat în etapa finală de implementare, va integra sisteme digitale avansate și va funcționa în strânsă legătură cu un centru de date capabil să proceseze volume uriașe de informații medicale.
Potrivit rectorului UMFST, această componentă devine esențială într-o medicină în care decizia clinică este tot mai dependentă de analiza rapidă și precisă a datelor.
„Puterea cognitivă a unui cadru medical are limitele biologiei, aceste date se pierd. Existența unei interfețe de date care să le preia și să le prelucreze devine esențială”, explică Leonard Azamfirei.
Investiția reprezintă una dintre componentele-cheie ale proiectului UniCity și poate deveni un studiu de caz despre modul în care infrastructura medicală inteligentă poate genera avantaje competitive pentru un centru universitar românesc.
Inteligența artificială – partener, nu adversar
Una dintre temele recurente în discursul rectorului este relația dintre medic și tehnologie.
În timp ce dezbaterea publică este adesea dominată de teama că inteligența artificială va înlocui profesioniștii din diverse domenii, Leonard Azamfirei propune o perspectivă pragmatică.
Tehnologia trebuie înțeleasă ca instrument de augmentare a capacității umane.
„Un medic de imagistică vede într-o carieră 500.000 de cazuri. Un calculator performant face o vizualizare de tipul acesta probabil în câteva ore, dar riscul de eroare, de interpretare este infinit mai mic. Nu trebuie să ne sperie lucrul ăsta, dar trebuie să ne pună pe o poziție care să fie una realistă și să folosim ceea ce ne ajută.”
În realitate, competiția nu mai este între om și algoritm, ci între organizațiile care adoptă inteligent tehnologia și cele care aleg să o ignore.
Pentru sistemul medical românesc, confruntat cu deficit de personal, presiune financiară și nevoia de eficientizare, această abordare poate reprezenta una dintre soluțiile viabile ale următorului deceniu.
UniCity – un oraș construit în jurul cunoașterii
Din perspectivă economică, poate cel mai ambițios proiect coordonat de UMFST este UniCity.
Conceptul depășește ideea clasică de campus universitar și propune dezvoltarea unui adevărat oraș al cunoașterii.
În interiorul acestuia ar urma să funcționeze, integrat:
- infrastructură educațională pentru toate nivelurile de studiu;
- servicii medicale moderne;
- facilități sportive și culturale;
- componente dedicate securității cibernetice;
- sisteme inteligente de transport;
- management al deșeurilor;
- servicii administrative și logistice.
„Construim un oraș universitar care are în interiorul său tot ceea ce înseamnă un oraș”, explică rectorul.
La nivel internațional, astfel de ecosisteme reprezintă puncte de atracție pentru investiții, talente și companii inovatoare. Ele generează locuri de muncă, stimulează consumul local și creează efecte economice care depășesc cu mult granițele instituției academice.
Un botoșănean care a ales să construiască în România
Născut la Botoșani, pe 22 iunie 1967, Leonard Azamfirei este absolvent al Liceului Sanitar din municipiu. În 1986 devenea student la Târgu Mureș, oraș în care avea să își construiască întreaga carieră profesională.
A parcurs toate etapele profesiei medicale – medic intern, asistent de cercetare, medic rezident, specialist și medic primar ATI – până la poziția de rector al uneia dintre cele mai prestigioase universități din România.
Într-o perioadă în care mulți dintre cei mai buni profesioniști ai țării au ales drumul străinătății, el a rămas.
Nu din lipsă de oportunități, spune, ci din convingerea că schimbarea poate fi produsă și aici.
„Am preferat să rămân în România nu din lipsă de curaj sau din comoditate, ci pentru că mi-am găsit un rost în fiecare moment. Nu am regretat nicio clipă că am rămas în România.”
Experiențele acumulate în afara țării au fost transformate în proiecte adaptate contextului local, într-o demonstrație că importul de bune practici este posibil atunci când există viziune și perseverență.
Botoșaniul, rădăcina unei povești de succes
Deși și-a construit destinul profesional la Târgu Mureș, Leonard Azamfirei vorbește constant despre legătura profundă cu orașul natal.
Botoșaniul nu este pentru el doar locul nașterii, ci un reper identitar.
„Am fost întotdeauna mândru de orașul în care m-am născut. Botoșaniul va rămâne întotdeauna în cel mai special loc din sufletul meu.”
Poate tocmai această combinație între rădăcini solide și deschidere către viitor explică felul în care privește educația, medicina și dezvoltarea comunitară.
Un model despre viitorul României
Povestea lui Leonard Azamfirei nu este doar despre performanța individuală a unui medic sau a unui rector.
Este despre felul în care instituțiile românești pot deveni competitive într-o economie bazată pe cunoaștere.
Despre curajul de a investi în tehnologie înainte ca aceasta să devină obligație.
Despre universități care nu se limitează la a pregăti absolvenți, ci generează dezvoltare, atrag investiții și creează ecosisteme economice.
Și, poate, despre faptul că unele dintre cele mai ambițioase proiecte de modernizare ale României sunt gândite de oameni care nu și-au uitat niciodată locul din care au plecat.
Într-o țară obișnuită să vorbească despre exodul valorilor, exemplul botoșăneanului Leonard Azamfirei arată că există și o altă cale: aceea de a construi acasă, la standarde internaționale, instituții capabile să modeleze viitorul.
The post Primul spital SMART universitar din România, construit sub coordonarea unui botoșănean cu viziune appeared first on MOLDOVA INVEST….
