International
Republica Moldova trebuie să accelereze pregătirea proiectelor pentru a valorifica finanțarea europeană de 1,9 miliarde de euro
autor

Republica Moldova riscă să nu utilizeze integral pachetul de finanțare europeană în valoare de 1,9 miliarde de euro dacă autoritățile nu accelerează pregătirea unor proiecte mature și a documentațiilor tehnice necesare pentru investiții. Avertismentul a fost lansat de expertul Europuls, Corneliu Coteț, în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1.
Potrivit acestuia, realizarea reformelor reprezintă o condiție esențială pentru deblocarea fondurilor europene, însă nu este suficientă pentru ca banii să fie transformați rapid în investiții. Statul trebuie să dispună, în paralel, de proiecte concrete, bine fundamentate și pregătite din punct de vedere tehnic.
Expertul explică faptul că Planul de creștere pentru Republica Moldova este construit în jurul unui mecanism condiționat de reforme. Din totalul de 1,9 miliarde de euro, aproximativ 1,4 miliarde de euro reprezintă credite avantajoase, iar peste 500 de milioane de euro sunt granturi.
Reformele urmăresc modernizarea instituțiilor statului, ajustarea cadrului legislativ și îndeplinirea unor obiective asumate de Republica Moldova. Odată îndeplinite condițiile, însă, autoritățile trebuie să fie pregătite să direcționeze finanțarea către proiecte concrete.
Corneliu Coteț subliniază că fondurile europene nu reprezintă un „cec în alb” pe care statul să îl poată utiliza fără o justificare investițională. Pentru accesarea acestora sunt necesare proiecte mature, documentații tehnice și argumente clare privind importanța investițiilor pentru dezvoltarea națională.
Republica Moldova a început deja să utilizeze resurse din Planul de creștere pentru proiecte de infrastructură. Printre rezultatele menționate se numără reabilitarea a aproximativ 200 de kilometri de drumuri regionale și a 100 de kilometri de drumuri locale, precum și lansarea unor proceduri de achiziție.
În cazul unor investiții majore, însă, procesul se află încă în etapele preliminare. Pentru proiectul autostrăzii Ungheni–Chișinău, de exemplu, a fost lansată o licitație pentru realizarea studiului de fezabilitate. Până la finalizarea acestuia și lansarea procedurii pentru lucrările propriu-zise este nevoie de timp suplimentar.
O situație similară se regăsește și în cazul unor sectoare ale drumului M3 către Giurgiulești, unde sunt pregătite studii de fezabilitate pentru lucrări de modernizare. Potrivit expertului, problema este că Republica Moldova are numeroase idei și proiecte inițiate, însă nu toate au ajuns la nivelul de maturitate necesar pentru a atrage rapid finanțarea disponibilă.
O altă dificultate importantă este capacitatea administrației publice de a pregăti și implementa proiecte de anvergură. Corneliu Coteț consideră că instituțiile statului nu dispun întotdeauna de expertiza necesară pentru gestionarea unor investiții complexe.
Uniunea Europeană oferă deja Republicii Moldova programe de asistență tehnică și expertiză în diverse domenii. Totuși, utilizarea eficientă a acestei expertize reprezintă, la rândul său, o provocare. Atunci când resursele disponibile nu sunt valorificate corespunzător, pregătirea și implementarea proiectelor poate fi întârziată semnificativ.
Expertul atrage atenția și asupra capacității limitate a companiilor autohtone de a participa la proiecte de dimensiuni foarte mari. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să își consolideze sectorul privat și să atragă pe piața locală companii internaționale cu experiență în gestionarea unor investiții complexe.
Implicarea unor operatori economici mai mari ar putea contribui la dezvoltarea unor proiecte de infrastructură și investiții capabile să valorifice mai eficient resursele europene disponibile.
Planul de creștere nu urmărește doar utilizarea celor 1,9 miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Un obiectiv important este și stimularea unor investiții suplimentare, estimate la aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Pentru ca aceste investiții să se materializeze, Republica Moldova trebuie să demonstreze că poate dezvolta infrastructura de bază necesară economiei. Transporturile, energia, infrastructura publică și celelalte sectoare strategice reprezintă factori importanți în decizia investitorilor.
Potrivit lui Corneliu Coteț, chiar și în condițiile în care reformele sunt realizate, investițiile private ar putea întârzia dacă statul nu reușește să ofere infrastructura necesară desfășurării activităților economice.
În acest context, autoritățile trebuie să accelereze pregătirea proiectelor cu impact direct asupra economiei și asupra calității vieții populației.
Printre domeniile prioritare se numără infrastructura rutieră și de transport, eficiența energetică, dezvoltarea capacităților de producere a energiei, digitalizarea și modernizarea instituțiilor de învățământ.
Pregătirea din timp a proiectelor și a documentațiilor tehnice este esențială pentru ca fondurile disponibile să poată fi transformate în investiții concrete într-un interval cât mai scurt.
Planul de creștere are o perioadă principală de implementare în anii 2025–2027, iar pentru utilizarea finanțării există o perioadă de grație până în decembrie 2028. Astfel, autoritățile dispun de un interval limitat pentru a finaliza reformele, a pregăti proiectele și a transforma finanțarea europeană în investiții.
Republica Moldova urmează să primească și o nouă tranșă de 157 de milioane de euro din cadrul Planului de creștere. Potrivit comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, procesul de deblocare a acestei plăți se află în etapa finală.
Planul de creștere prevede, în total, 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova, dintre care 1,5 miliarde de euro sub formă de credite și 520 de milioane de euro sub formă de gr…





