National
România, a doua cea mai îndatorată țară din Europa Centrală și de Est în 2026: nevoia de finanțare atinge 13,5% din PIB
În 2026, România se va situa pe locul al doilea în Europa Centrală și de Est (ECE) în privința necesarului de finanțare, cu un nivel estimat la 13,5% din PIB, potrivit unui raport al băncii austriece Erste, care deține BCR pe piața locală
Aceasta reflectă combinația dintre deficitul bugetar și nevoia de refinanțare a datoriei publice, plasând România imediat după Ungaria, unde necesarul de finanțare atinge aproape 18% din PIB, din care 12 puncte procentuale reprezintă refinanțările, adică împrumuturile ajunse la scadență și înlocuite de credite noi.
Această situație evidențiază vulnerabilitatea României la schimbările de percepție ale investitorilor și la evoluțiile macroeconomice, mai ales în contextul unei tranziții politice majore programate pentru aprilie 2027, când va fi numit un nou prim-ministru în cadrul rotativei guvernamentale.
Necesitățile de finanțare și strategia guvernamentală
Pentru 2026, necesarul brut de finanțare al României este estimat la aproximativ 286 miliarde lei, corespunzător unui deficit bugetar prognozat de 6,4% din PIB. Din această sumă, emisiunea netă pe piața internă este proiectată la 136 miliarde lei.
Guvernul mizează pe o diversificare a surselor de finanțare, pentru a reduce presiunea asupra pieței interne și a menține costurile de împrumut sub control:
Fonduri PNRR: 3,5 miliarde euro, considerând absorbția integrală a sumelor rămase, după renegocierea proiectelor la sfârșitul anului 2025 pentru a include inițiative cu șanse mari de finalizare în termen.
Prefinanțare SAFE: 2,5 miliarde euro, echivalentul a 15% din totalul sumelor disponibile, pentru a asigura lichiditatea necesară în primele luni ale anului.
Împrumuturi IFI: 1,5 miliarde euro de la instituții financiare internaționale, pentru diversificarea surselor de finanțare externe și reducerea riscului de refinanțare.
Pe piața internă, după prefinanțarea de 10 miliarde lei, emisiunea netă este estimată la puțin peste 50 miliarde lei, iar băncile interne și fondurile de pensii obligatorii sunt de așteptat să mențină expunerea la nivelurile istorice: aproximativ 23% și 65% din totalul activelor, conform normelor tradiționale.
Perspectivele pieței și randamentele titlurilor de stat
Conform analizelor Erste, o valoare corectă a randamentelor titlurilor de stat în lei pe 10 ani s-ar situa la 6,5% în T4 2026, ceea ce reprezintă o modificare marginală față de nivelurile actuale. În același timp, raportul prevede o posibilă înclinare mai accentuată a curbei randamentelor ROMGB, cu un spread între titluri pe 10 ani și 2 ani estimat la ~110 puncte de bază.
Aceste estimări sunt însă sensibile la execuția bugetară și la stabilitatea politică. În cazul în care guvernul va respecta calendarul de consolidare fiscală, există potențial pentru o scădere suplimentară a costului finanțării și menținerea încrederii investitorilor.
Factorii de risc majori
Analiștii evidențiază trei riscuri cheie care pot afecta finanțele publice ale României:
Traiectoria inflației și răspunsul BNR – Ratele dobânzilor și politica monetară pot influența direct costurile de finanțare și apetitul investitorilor pentru titlurile românești.
Execuția bugetară – Menținerea disciplinei fiscale și absorbția eficientă a fondurilor PNRR/SAFE sunt esențiale pentru a evita deviațiile care pot majora deficitul și datoria publică.
Stabilitatea politică – Continuarea planului de consolidare depinde de claritatea politicilor guvernamentale și de încrederea pieței în noul prim-ministru care va prelua mandatul în aprilie 2027.
Ciprian Dascălu subliniază că piețele românești au traversat un adevărat rollercoaster încă din noiembrie 2024, iar menținerea ratingului investment grade (IG) a fost posibilă doar după aprobarea unui pachet fiscal major în 2025, bine primit de Comisia Europeană și de agențiile de rating.
Comparativ cu regiunea ECE
România se află într-o poziție relativ delicată comparativ cu alte state ECE:
| Țară | Necesitate de finanțare (% din PIB) | Din care refinanțări (% din PIB) |
|---|---|---|
| Ungaria | 18 | 12 |
| România | 13,5 | 7,5 |
| Polonia | 10 | 6 |
| Cehia | 8 | 4 |
Acest tablou evidențiază că România are nevoi de finanțare semnificative, dar strategia combinată între piața internă, fondurile europene și împrumuturile internaționale poate atenua presiunile și reduce riscurile de refinanțare.
Concluzii și perspective
România se află într-un moment decisiv al finanțelor publice. Nivelul ridicat al necesarului de finanțare, combinat cu perspectiva politică incertă, poate genera volatilitate pe piețele financiare. Totuși, printr-o absorție eficientă a fondurilor europene, menținerea disciplinei fiscale și asigurarea stabilității politice, guvernul poate să reducă riscurile și să mențină costurile de finanțare sub control, păstrând în același timp ratingul de credit la un nivel favorabil investitorilor.
Raportul Erste subliniază că 2026 va fi un an de test pentru consolidarea fiscală, în care succesul depinde nu doar de cifre, ci și de credibilitatea guvernamentală și de stabilitatea macroeconomică generală.
The post România, a doua cea mai îndatorată țară din Europa Centrală și de Est în 2026: nevoia de finanțare atinge 13,5% din PIB appeared first on MOLDOVA INVEST.
