National
România activează a doua rută de import a gazelor: stocurile scad, dar poziția rămâne peste media UE în contextul presiunilor regionale
România a pus în funcțiune a doua rută de import de gaze naturale, în contextul unui val de aer polar care afectează regiunea balcanică. Fluxurile de gaze prin Sistemul Național de Transport sunt semnificativ mai mari, iar ruta bulgară este intens utilizată pentru tranzit și aprovizionare.
Un punct remarcabil îl reprezintă interconectarea Ruse-Giurgiu, unde volumele de gaze din Bulgaria au ajuns la 1,3 milioane mc/zi, aproape triplul față de săptămânile precedente. Această rută secundară susține principalul punct de import, Kardam/Negru Vodă, prin care intră 14,1 milioane mc/zi. În total, România preia peste 15,4 milioane mc/zi din sud.
Originea și destinația gazelor
Din cantitatea totală de 15,4 milioane mc importată, aproximativ 7,4 milioane mc reprezintă tranzit internațional. Dintre acestea, 5,5 milioane mc sunt direcționate către Ungaria, care continuă să importe volume semnificative de gaze rusești prin România. Alte 1,9 milioane mc merg către Ucraina, pentru a menține presiunea în rețelele afectate de conflict, transportul realizându-se prin Coridorul Vertical de la porturile grecești, prin Bulgaria și România.
Deși Statele Unite și UE susțin această rută de aprovizionare alternativă, Gazul Natural Lichefiat (GNL) se dovedește mai scump și mai puțin eficient decât gazul importat din Polonia. Pentru consumul intern, rămân aproximativ 8 milioane mc, restul fiind acoperit prin producția internă constantă (23,6 milioane mc) și extracția masivă din depozite (20 milioane mc).
Exportul către Republica Moldova
Exporturile către Republica Moldova se mențin constante la 5,6 milioane mc/zi. Chișinău depinde complet de România nu doar pentru gaz, ci și pentru gestionarea sistemului de transport și pentru stocarea subterană. Fără infrastructura oferită de România, securitatea energetică a Moldovei ar fi grav afectată în perioada de iarnă.
Situația stocurilor și comparația cu UE
Iarna 2025-2026 a testat reziliența sistemelor de stocare din România. Gradul de umplere a scăzut la 40%, față de 96% la începutul sezonului rece (31 octombrie 2025). Chiar și cu extracții mari din depozite, România se situează cu 7 puncte procentuale peste media UE, care este de 33%. Aceasta indică o vulnerabilitate ridicată în Europa, mai ales dacă primăvara va întârzia și va fi nevoie de achiziții spot de GNL, mai scump decât gazul intern.
Impactul asupra prețurilor
Prețul gazului este influențat de nivelul stocurilor. La Hub-ul Baumgarten, punct de referință pentru Europa Centrală și de Est, prețul spot a crescut cu aproximativ 12%, ajungând la 41 euro/MWh. La BRM București, tranzacțiile se fac la prețuri cu 5-6% mai mici, datorită faptului că România nu se confruntă cu golirea depozitelor și nu trebuie să importe GNL scump.
Dacă iarna intensă se menține două săptămâni sau mai mult, stocurile din UE pot ajunge la nivel critic, ceea ce ar crește semnificativ importurile de GNL și, implicit, facturile consumatorilor.
The post România activează a doua rută de import a gazelor: stocurile scad, dar poziția rămâne peste media UE în contextul presiunilor regionale appeared first on MOLDOVA INVEST.
