International
România, Bulgaria și Grecia pregătesc un nou coridor strategic între Marea Egee și Marea Neagră. Axa Salonic–Sofia–București va ajunge spre Moldova și Ucraina
Un nou proiect de infrastructură de anvergură este pregătit să redeseneze harta transporturilor din sud-estul Europei. Grecia, Bulgaria și România dezvoltă un coridor rutier și feroviar care va lega Salonic de Sofia și București, urmând ca, din capitala României, conexiunile să continue atât spre Europa Centrală și de Vest, cât și spre Republica Moldova și Ucraina.
Proiectul este conceput ca o nouă legătură terestră între Marea Egee și Marea Neagră, cu implicații importante pentru transportul de mărfuri, mobilitatea persoanelor, logistică și securitatea infrastructurii europene.
Planul a fost prezentat recent de Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru Transporturi Durabile și Turism, la cea de-a 90-a ediție a Târgului Internațional de la Salonic. Oficialul european a descris viitorul axei Salonic–București drept un megaproiect strategic, cu un orizont de implementare de aproximativ 15 ani.
O nouă axă nord-sud pentru Europa de Sud-Est
În esență, proiectul urmărește dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare de-a lungul traseului Salonic – Sofia – București, conectând astfel Grecia de Bulgaria și România.
Importanța strategică a acestei axe depășește însă granițele celor trei state.
Din București, infrastructura ar urma să asigure conexiuni către vest, în direcția Europei Centrale și de Vest, dar și către est, spre Republica Moldova și Ucraina. Astfel, România poate deveni una dintre principalele platforme de distribuție a fluxurilor de mărfuri dintre sudul Europei, regiunea Mării Negre și spațiul estic al Uniunii Europene.
Pentru Moldova, perspectiva este deosebit de relevantă. O conexiune modernă care ajunge la București și se prelungește spre est poate contribui la integrarea mai puternică a Republicii Moldova în principalele coridoare europene de transport și la diversificarea rutelor comerciale către porturile și piețele din sudul Europei.
Marea Egee și Marea Neagră, conectate printr-o rută terestră alternativă
Unul dintre cele mai importante avantaje strategice ale proiectului este crearea unei alternative terestre între Marea Egee și Marea Neagră.
În prezent, transporturile maritime dintre cele două zone sunt puternic influențate de accesul prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Noul coridor ar oferi o rută terestră alternativă pentru transportul mărfurilor și al persoanelor, prin Grecia, Bulgaria și România.
Tzitzikostas a subliniat că această conexiune poate avea implicații atât pentru dezvoltarea economică, cât și pentru securitatea europeană, prin posibilitatea de a transporta mai rapid și mai sigur produse și persoane între sudul și centrul continentului.
În acest context, Salonic își poate consolida poziția de poartă sudică a rețelei europene de transport, în timp ce România poate deveni un nod important între Balcani, Europa Centrală și regiunea Mării Negre.
Primii bani europeni au fost deja alocați
Proiectul nu se află doar la nivel de concept. O primă componentă importantă beneficiază deja de finanțare europeană.
În luna mai, Comisia Europeană a pus la dispoziție 277 de milioane de euro pentru demararea lucrărilor pe conexiunea Alexandroupolis–Pythio, în nord-estul Greciei. Secțiunea are aproximativ 68,3 kilometri și reprezintă una dintre piesele importante ale viitoarei conexiuni către Bulgaria și, mai departe, România.
Potrivit informațiilor prezentate de Tzitzikostas, pentru celelalte componente ale proiectului urmează să fie identificate surse de finanțare europene și naționale. Discuțiile dintre Grecia, Bulgaria și România continuă pentru stabilirea etapelor și a resurselor necesare implementării.
România, Bulgaria și Grecia au stabilit cadrul de cooperare
Cele trei state au făcut deja un pas important pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere.
În decembrie 2025, Grecia, Bulgaria și România au semnat un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea transfrontalieră în domeniul infrastructurii de transport, document care urmărește accelerarea modernizării conexiunilor strategice dintre Marea Egee, Marea Neagră și regiunea Dunării.
Acordul prevede dezvoltarea unei platforme comune pentru Coridorul Marea Neagră–Marea Egee și identificarea unor axe de transport nord-sud care să îmbunătățească legăturile dintre cele trei țări.
Unul dintre obiective este tocmai reducerea fragmentării infrastructurii transfrontaliere și crearea unor rute funcționale pentru transportul rutier și feroviar.
Un proiect cu impact direct asupra logisticii și investițiilor
Pentru România, avantajele pot depăși domeniul transporturilor.
O infrastructură mai bună între porturile din Grecia, Bulgaria și România poate favoriza dezvoltarea unor noi centre logistice, terminale intermodale, parcuri industriale și investiții în depozitare și distribuție.
În același timp, conectarea mai eficientă a rețelelor feroviare poate crește competitivitatea transportului de marfă și poate reduce presiunea asupra rutelor rutiere.
Pentru companiile care operează în Europa de Sud-Est, apariția unei axe continue între Marea Egee și Marea Neagră ar putea însemna mai multe opțiuni logistice și acces mai rapid la piețe regionale.
Legătura cu Moldova și Ucraina crește miza proiectului
Un element esențial pentru România este continuarea coridorului către est.
Planificarea prezentată de oficialii europeni indică faptul că, din București, axa ar urma să aibă conexiuni către Republica Moldova și Ucraina, ceea ce îi conferă o importanță suplimentară în contextul reconfigurării infrastructurii de transport din Europa de Est.
Pentru Republica Moldova, o integrare mai puternică în aceste fluxuri poate însemna acces mai bun la infrastructura și piețele europene. Pentru Ucraina, conexiunile sudice către porturile și rețelele de transport din România, Bulgaria și Grecia pot deveni, la rândul lor, importante pentru comerț și reconstrucție.
Astfel, proiectul poate fi privit nu doar ca o investiție regională, ci ca parte a procesului de reconfigurare a rutelor comerciale europene pe axa sud–nord și vest–est.
Infrastructura, pregătită și pentru situații de urgență
Dimensiunea proiectului este și una strategică. Coridorul este integrat în politica europeană privind rețelele de transport și are relevanță inclusiv pentru mobilitatea și reziliența infrastructurii în situații de criză.
Dezvoltarea unor conexiuni rutiere și feroviare moderne între Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră poate facilita nu doar transportul comercial, ci și deplasarea rapidă a resurselor și echipamentelor în situații de urgență.
Această componentă devine tot mai importantă pentru infrastructura europeană, în condițiile în care UE urmărește creșterea rezilienței și a conectivității coridoarelor sale de transport.
Un proiect de 15 ani care poate schimba poziția României în regiune
Orizontul de implementare de 15 ani arată dimensiunea proiectului și faptul că nu este vorba despre o singură investiție, ci despre un program complex de modernizare și conectare a infrastructurilor naționale.
Pentru România, miza este importantă: poziționarea Bucureștiului ca nod între Europa Centrală, Balcani, Marea Neagră și vecinătatea estică a Uniunii Europene.
Pentru Grecia, proiectul poate transforma Salonic într-o veritabilă poartă sudică spre continent. Pentru Bulgaria, țara devine veriga esențială dintre porturile grecești și rețeaua românească. Iar pentru România, coridorul oferă perspectiva de a deveni unul …
