National
România | Datoria externă urcă la 230,9 miliarde de euro, iar ajustarea fiscală din 2027 devine principala provocare economică
Datoria externă totală a României a ajuns la 230,9 miliarde de euro la sfârșitul lunii mai 2026, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Națională a României (BNR).
Comparativ cu finalul anului 2025, nivelul datoriei a crescut cu 2,45 miliarde de euro, dintre care 1,36 miliarde de euro numai în luna mai.
Structura datoriei rămâne dominată de obligațiile pe termen lung, care au urcat la 183,9 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 80% din total și înregistrând un avans de 2% față de sfârșitul anului trecut. În schimb, datoria pe termen scurt s-a redus cu 2,4%, până la 47 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă 20,4% din datoria externă totală.
Statul, principalul factor al creșterii datoriei
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că administrația publică rămâne principalul motor al majorării datoriei externe. Potrivit acestuia, deși România continuă să se împrumute într-un ritm ridicat – peste 50 de miliarde de euro anual, echivalentul a aproximativ un miliard de euro pe săptămână – situația din 2026 se încadrează încă în obiectivele de deficit asumate la nivel european.
În opinia sa, adevărata provocare va apărea în 2027, când deficitul bugetar va trebui redus spre pragul de 5% din PIB, ceea ce va obliga statul să limiteze ritmul împrumuturilor și să reducă povara costurilor cu serviciul datoriei.
Venituri mai mari la buget, dar economii reduse la cheltuieli
Analistul atrage atenția asupra unui dezechilibru fiscal. Deși majorarea taxelor a dus la creșterea veniturilor colectate la buget, măsurile de reducere a cheltuielilor publice rămân limitate.
În aceste condiții, există un spațiu important pentru eficientizarea cheltuielilor în perioada următoare, indiferent de formula politică a viitorului executiv. O consolidare fiscală reală va depinde nu doar de încasări mai mari, ci și de controlul cheltuielilor publice.
România se bazează tot mai mult pe finanțarea externă
O altă tendință remarcată este orientarea statului către creditele externe, în detrimentul emisiunilor de obligațiuni pe piața internă.
Potrivit lui Adrian Negrescu, sistemul bancar românesc a ajuns aproape de limita expunerii față de finanțarea statului, ceea ce determină autoritățile să caute noi surse de finanțare pe piețele internaționale.
Pentru anul 2027, economistul estimează că România va încerca să atragă capital inclusiv de pe piața japoneză și ulterior de pe piața americană, pe fondul diminuării capacității investitorilor tradiționali de a absorbi noi emisiuni de datorie românească.
Rezervele valutare oferă un grad de siguranță
În ceea ce privește capacitatea de plată, analistul apreciază că România dispune în prezent de un nivel confortabil al rezervelor internaționale. Rezervele valutare ale BNR, estimate la aproximativ 60–70 de miliarde de euro, împreună cu rezerva de aur, permit acoperirea integrală a datoriei externe pe termen scurt.
Acest nivel al rezervelor contribuie la menținerea încrederii investitorilor și reduce riscul unor dificultăți privind rambursarea obligațiilor externe pe termen mediu.
Riscurile apar în cazul unor politici fiscale populiste
Cu toate acestea, Adrian Negrescu avertizează că stabilitatea financiară poate fi afectată dacă viitoarele guverne vor adopta politici fiscale nesustenabile.
Majorări semnificative ale pensiilor și salariilor fără acoperire bugetară sau investiții realizate pe criterii politice ar putea conduce la creșterea necesarului de finanțare și la deteriorarea încrederii investitorilor. Într-un astfel de scenariu, România ar putea fi nevoită să contracteze împrumuturi suplimentare în condiții mai costisitoare.
Scade finanțarea prin credite intragrup
Datele BNR arată și o diminuare a finanțării asociate investițiilor străine directe. Creditele intragrup au coborât la 49,7 miliarde de euro, comparativ cu 51,5 miliarde de euro la sfârșitul anului 2025.
Evoluția sugerează că unele companii multinaționale își reconfigurează modalitatea de finanțare a filialelor din România, pe fondul modificării condițiilor de piață și al costurilor de creditare.
Indicatorii de sustenabilitate rămân favorabili
BNR evidențiază și câteva evoluții pozitive privind sustenabilitatea datoriei externe.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 15,5% în perioada ianuarie–mai 2026, față de 18,4% în 2025, ceea ce indică o presiune mai redusă asupra veniturilor externe.
Totodată, rezervele internaționale continuă să acopere aproximativ șase luni de importuri, nivel considerat confortabil de economiști. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR s-a redus ușor, la 102,4%, de la 104,4% la sfârșitul anului trecut, însă rămâne peste pragul de 100%, ceea ce înseamnă că obligațiile pe termen scurt pot fi acoperite integral.
Administrația publică concentrează cea mai mare parte a datoriei externe
La finalul lunii mai, datoria externă a administrației publice a atins 128,2 miliarde de euro, cu aproape 2,6 miliarde de euro peste nivelul de la sfârșitul anului 2025.
Creșterea a fost determinată în principal de contractarea unor noi credite externe, în timp ce volumul titlurilor de stat emise a rămas relativ stabil. Evoluția confirmă faptul că finanțarea deficitului bugetar și a proiectelor publice se bazează într-o măsură tot mai mare pe împrumuturile externe, administrația publică rămânând principalul deținător al datoriei externe a României.
The post România | Datoria externă urcă la 230,9 miliarde de euro, iar ajustarea fiscală din 2027 devine principala provocare economică appeared first on MOLDOVA INVEST….
