România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la ocuparea forței de muncă în sectorul cultural. Doar 1,8% dintre angajați activează în industriile culturale

România ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea persoanelor angajate în sectorul cultural, potrivit celor mai recente date europene pentru anul 2025

Într-un context în care industriile culturale și creative sunt recunoscute tot mai mult drept motoare ale dezvoltării economice, inovării și competitivității regionale, doar 1,8% din totalul angajaților din România lucrează în acest domeniu, de peste două ori mai puțin decât media europeană.

Datele publicate la nivel european și analizate de Euronews evidențiază un decalaj semnificativ între România și majoritatea statelor membre, într-un moment în care cultura este privită nu doar ca un domeniu identitar, ci și ca un sector economic strategic, capabil să genereze investiții, locuri de muncă și valoare adăugată.

Sectorul cultural european susține aproape 9 milioane de locuri de muncă

În 2025, sectorul cultural din Uniunea Europeană asigura 8,9 milioane de locuri de muncă, reprezentând 4,3% din totalul forței de muncă la nivel comunitar.

Profilul angajaților relevă caracteristicile unui domeniu cu un grad ridicat de calificare:

• 48,5% dintre angajați aveau vârste cuprinse între 30 și 49 de ani;
• distribuția pe gen era aproape perfect echilibrată, cu 49,6% femei și 50,4% bărbați;
• 61,9% dintre persoanele active în sector aveau studii superioare, ceea ce confirmă caracterul intensiv în competențe și cunoaștere al industriilor culturale;
• doar 6,7% aveau cel mult studii gimnaziale, iar 31,3% absolviseră liceul sau învățământul postliceal.

Aceste date confirmă faptul că sectorul cultural european este unul dintre domeniile economice cu cea mai mare concentrare de personal înalt calificat.

România, mult sub media Uniunii Europene

În timp ce media europeană este de 4,3%, România înregistrează doar 1,8%, cea mai redusă pondere dintre toate cele 27 de state membre.

Clasamentul european este condus de:

• Țările de Jos – 5,7%
• Estonia – 5,3%
• Malta – 5,1%

La polul opus se află:

• România – 1,8%
• Slovacia – 3,3%
• Irlanda – 3,4%

Mai mult, în 17 dintre cele 27 de state membre, ocuparea în sectorul cultural se situează între 4% și 5%, ceea ce evidențiază caracterul excepțional al situației din România.

Un indicator al investițiilor reduse în industriile creative

Pentru o publicație economică, aceste statistici depășesc dimensiunea strict culturală. Ele reflectă nivelul investițiilor în industriile creative, capacitatea economiei de a valorifica patrimoniul cultural și dezvoltarea ecosistemelor care generează produse și servicii cu valoare adăugată ridicată.

Sectorul cultural include activități precum:

• patrimoniul cultural;
• industriile creative;
• editarea și publicarea;
• arhitectura;
• designul;
• artele spectacolului;
• cinematografia și producția audiovizuală;
• muzica;
• muzeele și bibliotecile;
• activitățile artistice independente.

În economiile dezvoltate, aceste domenii generează nu doar locuri de muncă, ci stimulează turismul, regenerarea urbană, inovarea și investițiile private.

O provocare pentru dezvoltarea regională

Pentru România, dar și pentru regiunea extinsă a Moldovei, datele reprezintă un semnal privind necesitatea unei abordări integrate a dezvoltării culturale și economice.

Valorificarea patrimoniului istoric, dezvoltarea turismului cultural, digitalizarea instituțiilor de cultură, susținerea antreprenoriatului creativ și crearea unor ecosisteme regionale dedicate industriilor culturale pot contribui atât la diversificarea economiei, cât și la creșterea atractivității investiționale.

În contextul viitorului cadru financiar european și al noilor programe dedicate dezvoltării regionale, investițiile în infrastructura culturală și în industriile creative pot deveni un instrument important pentru reducerea decalajelor dintre România și restul Uniunii Europene.

Cultura, tot mai mult o resursă economică

La nivel european, cultura este tratată din ce în ce mai mult ca un sector economic strategic, capabil să genereze competitivitate, locuri de muncă și coeziune socială. În România însă, dimensiunea economică a culturii rămâne insuficient valorificată, fapt reflectat de cea mai scăzută rată de ocupare în domeniu din Uniunea Europeană.

Pentru decidenții publici, autoritățile regionale și mediul investițional, aceste date indică necesitatea unor politici care să stimuleze investițiile în industriile culturale și creative, să încurajeze antreprenoriatul cultural și să transforme patrimoniul cultural într-un vector de dezvoltare economică durabilă. Într-o economie bazată tot mai mult pe cunoaștere și inovare, cultura nu mai reprezintă doar un domeniu al identității naționale, ci și o componentă esențială a competitivității economice și a dezvoltării regionale.