România rămâne ultima economie din UE la inovare: investițiile în cercetare reprezintă doar 11% din media europeană

România continuă să ocupe ultimul loc în clasamentul european al inovării, potrivit European Innovation Scoreboard 2026, publicat de Comisia Europeană.

Deși scorul național a crescut cu 8,2 puncte comparativ cu 2019 și cu 1,4 puncte față de ediția precedentă, performanța țării reprezintă doar 41,8% din media Uniunii Europene, ceea ce o plasează pe locul 27 între statele membre și pe poziția 34 într-un clasament extins care include și țările vecine UE.

Mai mult, ritmul de recuperare a decalajului este inferior celui înregistrat la nivel european. În timp ce media UE a avansat cu 11,6 puncte din 2019 până în prezent, România a progresat cu numai 8,2 puncte, rămânând mult sub media grupului din care face parte – „Emerging Innovators”, unde performanța medie este de 58,1% din media europeană.

Investițiile în cercetare și inovare rămân la un nivel critic

Unul dintre cele mai importante motive pentru poziționarea modestă a României îl reprezintă nivelul foarte redus al finanțării destinate cercetării și inovării. La capitolul „Finance and support”, România se situează pe penultimul loc în UE, cu un nivel al investițiilor echivalent cu doar 11% din media europeană.

Cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare reprezintă doar 6,7% din media Uniunii Europene, în timp ce investițiile de tip venture capital ajung la 16%, iar sprijinul public acordat activităților de cercetare desfășurate de companii este evaluat la 13,2% din media UE.

Comparativ cu anul anterior, cea mai accentuată scădere a fost înregistrată la finanțarea publică pentru cercetare, indicatorul diminuându-se cu 6,9 puncte. În schimb, investițiile de tip venture capital au consemnat o ușoară revenire, iar sprijinul guvernamental pentru cercetarea din mediul privat a crescut nesemnificativ.

Companiile investesc tot mai puțin în inovare

Și investițiile realizate direct de mediul de afaceri rămân printre cele mai reduse din Uniunea Europeană. România ocupă ultimul loc la indicatorul „Firm investments”, cu o performanță echivalentă cu doar 13,3% din media europeană.

Cheltuielile companiilor pentru cercetare reprezintă numai 17,2% din media UE, investițiile pentru inovare în afara activităților clasice de cercetare ating 15,5%, iar cheltuielile pentru inovare raportate la numărul de angajați se situează la doar 8,2% din media europeană.

Față de anul precedent, toate aceste categorii au înregistrat scăderi. Comisia Europeană consideră că această evoluție reflectă probleme structurale ale economiei, nivelul redus al inovării în mediul privat, precum și efectele generate de incertitudinea politică internă și contextul geopolitic.

România, ultima în UE la firme inovatoare și colaborare între cercetare și industrie

Raportul relevă că România continuă să înregistreze una dintre cele mai slabe performanțe europene în ceea ce privește activitatea inovatoare a companiilor.

Indicatorul „Innovators” reprezintă doar 3,8% din media UE, iar în cazul IMM-urilor care lansează produse inovatoare nivelul este de 8,8% din media europeană. Pentru IMM-urile care introduc inovații în procesele de afaceri, valoarea indicatorului este zero, ceea ce arată lipsa progreselor față de anul precedent.

La fel de redusă rămâne și colaborarea dintre mediul academic și companii. Indicatorul „Linkages” este evaluat la numai 11,3% din media europeană, România ocupând din nou ultimul loc în Uniunea Europeană. Totuși, raportul remarcă o ușoară îmbunătățire a colaborării dintre IMM-uri și o creștere modestă a publicațiilor științifice realizate în parteneriat public-privat.

Activitate redusă în domeniul brevetelor

În ceea ce privește proprietatea intelectuală, România rămâne tot pe ultima poziție în Uniunea Europeană, cu un scor general de 46,3% din media UE.

Cererile internaționale de brevet (PCT) ating doar 25,6% din media europeană, în timp ce cererile pentru înregistrarea mărcilor comerciale ajung la 80,3%, iar cele pentru desene industriale la 41,5% din media Uniunii.

Față de anul anterior, numărul solicitărilor pentru mărci comerciale și desene industriale a crescut, însă cererile de brevet au continuat să scadă ușor.

Exporturile high-tech rămân unul dintre punctele forte

Deși performanța generală la inovare este redusă, România obține rezultate mai bune în ceea ce privește integrarea în lanțurile internaționale de producție.

La indicatorul „Trade impacts”, România ocupă locul șase în Uniunea Europeană, cu un scor echivalent cu 92,4% din media UE. Țara se situează pe locul trei la importurile de produse high-tech din afara Uniunii și pe locul șapte la exporturile de produse cu tehnologie medie și înaltă.

Exporturile de servicii intensive în cunoaștere se situează la 64% din media europeană, ceea ce plasează România pe poziția a 14-a în clasamentul statelor membre.

Comisia Europeană apreciază că industria continuă să reprezinte un pilon important al economiei românești, iar sectorul serviciilor bazate pe cunoaștere, în special IT-ul, și-a consolidat poziția în ultimii ani.

Antreprenoriat dinamic, dar digitalizare insuficientă

Raportul evidențiază că România are o rată ridicată de înființare a companiilor, aproape dublă față de media europeană. Totodată, numărul firmelor tinere cu ritm rapid de creștere este ușor peste media UE.

Cu toate acestea, indicele activității antreprenoriale rămâne sub media europeană, iar nivelul digitalizării companiilor este redus. Indicele intensității digitale este de 23, comparativ cu 34,2 la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, firmele românești utilizează încă într-o măsură limitată tehnologii precum inteligența artificială, serviciile cloud sau analiza avansată a datelor.

Aproape trei sferturi dintre firme nu desfășoară activități de inovare

Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale raportului este nivelul foarte redus al culturii inovării în mediul privat.

Datele Comisiei Europene arată că 72,8% dintre companiile românești nu desfășoară activități de inovare și nu manifestă disponibilitate pentru inovare, comparativ cu o medie europeană de 31%.

În același timp, doar 2% dintre firme dezvoltă produse noi pentru piață, iar numai 1,2% implementează inovații în procesele de afaceri, ambele valori fiind mult sub media Uniunii Europene.

Comisia explică aceste rezultate prin investițiile reduse în cercetare, deficitul de personal calificat, fragmentarea instituțională și participarea limitată la programele europene dedicate cercetării și inovării.

Productivitate modestă și dependență de resurse

România ocupă locul 23 în Uniunea Europeană la capitolul productivitate, cu un scor general de 59,1% din media UE.

Printre puținele puncte forte se numără productivitatea raportată la emisiile de CO₂, unde România se află pe locul opt, cu 122,1% din media europeană.

În schimb, productivitatea resurselor reprezintă doar 29,5% din media UE, iar productivitatea muncii ajunge la 21,3%, ceea ce evidențiază o economie încă dependentă de materiile prime și cu un nivel redus de utilizare a principiilor economiei circulare.

Economia rămâne sub media europeană

Analiza structurală arată că PIB-ul pe locuitor al României reprezintă 76,7% din media Uniunii Europene, iar ritmul mediu de creștere economică estimat pentru perioada 2023–2025 este de 0,8%, sub media europeană de 1,3%.

Comisia Europeană estimează că economia românească va stagna în 2026, urmând să revină pe creștere în 2027, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală și al inflației persistente.

Raportul remarcă totodată ponderea ridicată a industriei în ocuparea forței de muncă și rolul important al investițiilor străine directe, care contribuie la integrarea României în lanțurile globale de producție.

Infrastructură digitală performantă, competențe digitale insuficiente

România se situează printre primele state membre în ceea ce privește accesul la internet de mare viteză, indicatorul ajungând la 121,8% din media Uniunii Europene, ceea ce plasează țara pe locul patru în UE.

În schimb, competențele digitale ale populației rămân cele mai reduse din Uniune. Numărul persoanelor care dețin competențe digitale peste nivelul de bază reprezintă doar 26% din media europeană, România ocupând ultimul loc la acest indicator.

Potrivit Comisiei Europene, deși infrastructura digitală s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, lipsa competențelor digitale continuă să reprezinte unul dintre principalele obstacole în calea transformării economiei și a creșterii capacității de inovare.