România urcă în topul investițiilor din Europa Centrală și de Est, cu 26% din PIB direcționat către dezvoltare economică

Potrivit unui raport realizat de Erste Group, România se află printre liderii Europei Centrale și de Est în ceea ce privește investițiile și formarea brută de capital fix, alături de Croația, Cehia și Serbia.

În 2025, rata investițiilor a ajuns la aproximativ 26% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.

În perioada 2021–2025, investițiile fixe au crescut în medie cu 5% anual, peste ritmul mediu din zona euro, estimat la doar 2%. Această evoluție a fost susținută în principal de fondurile europene și de proiectele publice de infrastructură, în special construcția de drumuri și autostrăzi.

Fondurile europene au alimentat expansiunea

România s-a numărat printre principalii beneficiari ai fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR/RRF). În 2025, absorbția acestor fonduri a reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, fiind depășită doar de Croația.

Analiștii estimează că 2026, ultimul an de utilizare a fondurilor RRF, va aduce o accelerare a investițiilor, pe măsură ce statele încearcă să finalizeze proiectele și să atingă jaloanele impuse de Comisia Europeană.

Economia investește mult, dar economisește puțin

Deși nivelul investițiilor este ridicat, România are cea mai scăzută rată de economisire internă din regiune, de aproximativ 17,5% din PIB. Diferența dintre investiții și economisire este acoperită în mare parte prin fonduri externe și contribuie la menținerea unor deficite de cont curent ridicate.

Spre comparație, Cehia combină investițiile mari cu o rată de economisire de peste 28% din PIB, cea mai ridicată din regiune.

Construcțiile domină structura investițiilor

Raportul arată că investițiile din România sunt concentrate puternic în construcții și infrastructură publică. Categoria „alte clădiri”, care include infrastructura civilă și clădirile nerezidențiale, reprezintă circa 9% din PIB, aproape dublu față de media UE.

Potrivit Erste, această orientare reflectă recuperarea întârzierilor istorice în domeniul infrastructurii și al lucrărilor publice.

În același timp, investițiile în proprietate intelectuală și inovare rămân reduse comparativ cu economii mai dezvoltate din regiune, precum Cehia.

Companiile preferă extinderea producției în locul inovării

Datele din sondajul de investiții al European Investment Bank arată că 44% dintre firmele românești investesc în principal pentru extinderea capacităților de producție — cel mai mare procent din regiune. În schimb, doar 20% dintre companii investesc în produse sau servicii noi, sub nivelul unor state precum Cehia sau Slovenia. Numărul firmelor care dezvoltă inovații noi pentru piața locală sau globală rămâne modest. Totodată, multe companii consideră retrospectiv că au investit prea puțin în ultimii ani, ceea ce indică o percepție de oportunități ratate de dezvoltare.

Finanțarea companiilor rămâne limitată

Creditarea bancară a firmelor nefinanciare este redusă, situându-se la aproximativ 11% din PIB, printre cele mai mici niveluri din regiune și din UE. Majoritatea investițiilor sunt finanțate din surse proprii ale companiilor, granturi europene sau finanțări externe de la companiile-mamă, nu prin împrumuturi bancare locale. Și piața de capital este slab dezvoltată: capitalizarea bursieră reprezintă doar 12% din PIB, mult sub nivelurile înregistrate în Polonia, Croația sau Austria. Acest lucru limitează accesul firmelor la surse alternative de finanțare.

România conduce la investiții nete

Din perspectiva formării nete de capital — adică investițiile rămase după scăderea uzurii activelor existente — România și Croația ocupă primele poziții în regiune, cu aproximativ 10,4% din PIB. Acest rezultat arată că economia românească nu doar înlocuiește infrastructura veche, ci își extinde efectiv baza de capital și capacitatea economică.

Productivitatea rămâne afectată de lipsa capitalului

În ciuda ritmului ridicat al investițiilor, stocul de capital per angajat rămâne mult sub nivelul Europei Occidentale. În România, acesta este estimat între 50.000 și 70.000 de euro per salariat, comparativ cu peste 250.000 de euro în state dezvoltate precum Austria sau Finlanda.

Analiștii avertizează că acest decalaj limitează productivitatea și creșterea sustenabilă a salariilor, mai ales într-un context în care avantajul forței de muncă ieftine începe să se reducă.

Investițiile străine greenfield au scăzut puternic

Raportul evidențiază și diminuarea investițiilor străine directe de tip greenfield — proiecte noi dezvoltate de la zero. În 2024, acestea au reprezentat doar 1,9% din PIB, cu mult sub media anilor anteriori pandemiei. Numărul proiectelor noi raportat la populație este, de asemenea, sub media regională, ceea ce sugerează o reducere a atractivității României pentru investițiile externe productive.

Energie verde și nucleară: principalul potențial pe termen lung

Erste consideră că România are perspective favorabile în domeniul energiei verzi și nucleare. Aproape 75% dintre firme intenționează să investească în proiecte legate de schimbările climatice, cel mai ridicat procent din UE. Țara beneficiază de un potențial hidroenergetic important și pregătește extinderea centralei nucleare de la Centrala Nucleară Cernavodă prin dezvoltarea reactoarelor 3 și 4. Totuși, analiștii avertizează că există o diferență semnificativă între intențiile declarate și investițiile efectiv realizate.

Concluzia raportului

Pe termen scurt, perspectivele economiei românești sunt considerate favorabile datorită absorbției accelerate a fondurilor europene și proiectelor majore din infrastructură și energie. Pe termen lung însă, modelul actual de creștere — bazat în principal pe construcții publice și bani europeni — va trebui completat de investiții private mai consistente, inovare și activități cu valoare adăugată mai mare pentru a susține competitivitatea și convergența cu economiile occidentale.