National
Sectorul logistic și industrial din România: Recalibrare tactică în T1 2026 și fundamentele unei reziliențe pe termen lung
Sectorul logistic și industrial din România traversează în primul trimestru din 2026 o etapă de recalibrare vizibilă, caracterizată prin scăderea încrederii companiilor, reducerea cererii de spații de închiriat și o reorientare a strategiilor de dezvoltare
Potrivit datelor Eurostat citate de Colliers, România înregistrează una dintre cele mai accentuate scăderi ale indicatorului de încredere din Uniunea Europeană raportat la media istorică, fiind depășită negativ doar de Slovacia, Germania, Belgia și Ungaria.
Această evoluție confirmă o tendință de temperare a ritmului de creștere după un an 2025 considerat excepțional pentru piața spațiilor logistice și industriale, în care cererea a atins niveluri record în a doua jumătate a anului.
Scădere semnificativă a cererii pe segmentul logistic
Datele Colliers indică o reducere de 56% a cererii de închiriere pentru spații logistice în primul trimestru din 2026, până la aproximativ 80.000 de metri pătrați. Este important de precizat că această statistică reflectă exclusiv tranzacțiile publice, în timp ce contractele directe dintre proprietari și chiriași pot majora nivelul real al pieței.
Această contracție nu este interpretată de consultanți ca o deteriorare structurală a pieței, ci mai degrabă ca o ajustare naturală după un vârf de activitate. După un an 2025 în care multe companii au accelerat extinderea capacităților logistice, începutul lui 2026 aduce o etapă de consolidare și reevaluare a nevoilor reale de spațiu.
Schimbare de comportament în rândul companiilor
Un element central al acestei evoluții este modificarea comportamentului companiilor chiriașe. Într-un climat economic caracterizat de incertitudini interne și externe, firmele au devenit mai prudente în deciziile de extindere și mai atente la optimizarea costurilor operaționale.
În primul trimestru din 2026, o parte importantă a activității de leasing a fost generată de renegocieri și restructurări ale spațiilor existente, ceea ce indică o orientare către eficientizarea portofoliilor imobiliare, mai degrabă decât către expansiune agresivă.
Cu toate acestea, structura cererii rămâne relevantă: aproximativ trei sferturi din contractele încheiate au reprezentat cerere nouă, ceea ce confirmă că piața continuă să genereze activitate organică, chiar dacă într-un ritm mai redus.
Creșterea ponderii sectorului de producție
Un aspect notabil al evoluției recente îl reprezintă creșterea ponderii spațiilor destinate producției în totalul tranzacțiilor. Peste 50% dintre contractele analizate în primul trimestru au vizat astfel de spații, un nivel semnificativ peste media istorică a pieței din România, unde în anii de vârf ponderea era în jur de 20%, iar înainte de pandemie cobora sub 10%.
Această dinamică sugerează o repoziționare graduală a cererii către activități industriale cu valoare adăugată mai mare, inclusiv producție ușoară, componente auto și activități de asamblare, care beneficiază de avantajele de cost ale României.
Context economic marcat de incertitudini multiple
Evoluția pieței logistice nu poate fi separată de contextul economic general. La nivel intern, începutul de an a fost influențat de o scădere a consumului și de un climat politic perceput ca instabil de către mediul de afaceri. La nivel extern, conflictele geopolitice, volatilitatea lanțurilor de aprovizionare și incertitudinile economice din Uniunea Europeană au determinat o abordare mai conservatoare în planurile de investiții.
În acest context, companiile adoptă strategii de tip „wait and see”, amânând deciziile de expansiune majoră și concentrându-se pe eficientizarea operațiunilor existente.
O piață în echilibru între corecție și reziliență
În ciuda scăderii de activitate pe termen scurt, specialiștii din piață subliniază că România nu traversează o contracție structurală a sectorului logistic. Din contră, ajustarea actuală este interpretată ca o etapă de echilibrare după o perioadă de creștere accelerată.
Un argument important în acest sens este structura cererii, unde proiectele noi continuă să aibă o pondere ridicată, iar interesul pentru dezvoltări industriale rămâne activ. De asemenea, apetitul dezvoltatorilor pentru noi proiecte logistice nu a dispărut, ci se ajustează în funcție de ritmul cererii reale din piață.
Infrastructura, factor esențial pentru dezvoltare viitoare
Un element fundamental care susține perspectivele pe termen mediu și lung este dezvoltarea infrastructurii rutiere. Aproximativ 900 de kilometri de autostrăzi sunt în prezent în construcție, iar alte proiecte majore sunt planificate. Aceste investiții au potențialul de a schimba semnificativ harta logistică a României, prin reducerea timpilor de transport și creșterea conectivității regionale.
În mod direct, infrastructura influențează deciziile de amplasare a centrelor logistice și a unităților de producție, ceea ce poate genera o nouă etapă de expansiune în anii următori.
Deficit structural de spații moderne și potențial de creștere
România continuă să prezinte un deficit semnificativ de spații industriale și logistice moderne în comparație cu alte piețe din Europa Centrală și de Est. Acest dezechilibru structural reprezintă un factor de susținere pentru dezvoltarea viitoare a sectorului.
Stocul total de spații industriale și logistice închiriabile a depășit 8 milioane de metri pătrați și are potențialul de a ajunge la peste 9 milioane până la finalul anului viitor, în scenariul unei reveniri treptate a cererii.
Pe termen lung, până la finalul următorului deceniu, piața ar putea atinge aproximativ 15 milioane de metri pătrați, în condițiile menținerii unui context macroeconomic stabil și ale continuării investițiilor în infrastructură.
Concluzie
Primul trimestru din 2026 marchează pentru piața logistică din România o perioadă de ajustare vizibilă, caracterizată prin scăderea încrederii și reducerea cererii pe termen scurt. Totuși, fundamentele structurale ale pieței rămân solide, susținute de deficitul de spații moderne, de avantajele competitive ale României și de investițiile în infrastructură.
În acest context, evoluția actuală este mai degrabă o corecție ciclică decât o schimbare de trend, iar perspectivele pe termen mediu și lung continuă să indice un potențial semnificativ de dezvoltare pentru sectorul logistic și industrial.
The post Sectorul logistic și industrial din România: Recalibrare tactică în T1 2026 și fundamentele unei reziliențe pe termen lung appeared first on MOLDOVA INVEST….
