National
Tánczos Barna: Înghețarea salariilor și pensiilor este temporară, dar eliminarea sporurilor rămâne o măsură definitivă. România are nevoie de un an pentru echilibrare bugetară
Vicepremierul Tánczos Barna a declarat marți seară, în cadrul unei intervenții televizate, că măsurile privind înghețarea salariilor și pensiilor adoptate de Guvern sunt temporare și condiționate de evoluția situației economice a României, în timp ce eliminarea anumitor sporuri din sistemul public reprezintă o decizie definitivă, menită să reducă presiunea pe bugetul de stat și să contribuie la stabilizarea fiscală.
„Îngheţarea şi neindexarea salariilor şi pensiilor este temporară. În cazul în care lucrurile se reechilibrează în 2026, văd posibilă o indexare undeva în a doua parte a anului viitor”, a afirmat vicepremierul în direct la Antena 3.
„Eliminarea de sporuri este o măsură definitivă”, a adăugat acesta, subliniind caracterul ireversibil al acestei politici de reformă.
Reechilibrare fiscală într-un an, cu condiția susținerii economiei
Oficialul guvernamental a explicat că România are nevoie de cel puțin un an pentru a-și reașeza echilibrul fiscal-bugetar, dar a avertizat că această corecție trebuie să fie însoțită de măsuri clare de sprijinire a economiei reale, astfel încât impactul social al restricțiilor bugetare să fie atenuat.
„România are nevoie de cel puţin un an pentru reaşezarea echilibrului fiscal-bugetar, cu condiţia să avem şi măsuri de susţinere a economiei”, a punctat Tánczos Barna.
În acest sens, măsurile de austeritate temporară sunt văzute ca parte a unui plan mai amplu de redresare economică, care vizează nu doar reducerea deficitului, ci și reorientarea economiei naționale de la consum către producție și exporturi.
Model economic nou: De la consum excesiv la producție competitivă
Tánczos Barna a prezentat și o viziune economică pe termen mediu și lung, afirmând că România are potențialul de a reintra pe o traiectorie de creștere economică susținută pentru următorul deceniu, însă acest lucru presupune o schimbare de paradigmă: de la modelul bazat pe consum, către unul axat pe producția internă și competitivitate externă.
„Acest pachet este fundamentul pentru o creștere economică pentru următorii zece ani. Este un calcul economic. Și ultimii zece ani au însemnat creștere economică, dar, din păcate, a fost o creștere bazată pe consum”, a subliniat vicepremierul.
„Cererea și consumul au crescut mult mai repede decât producția internă, iar decalajul dintre cele două a fost acoperit prin importuri masive.”
În opinia sa, o creștere sănătoasă trebuie să se bazeze pe valorificarea resurselor interne, pe dezvoltarea capacității de producție și pe stimularea exporturilor, astfel încât România să poată reduce deficitul comercial și să devină mai rezilientă în fața dezechilibrelor externe.
Context: Reforme fiscale în curs și presiuni bugetare în creștere
Declarațiile lui Tánczos Barna vin pe fondul implementării unui pachet de măsuri fiscale și bugetare menit să reducă deficitul public sub pragul de 3% din PIB, conform angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană. În acest context, Guvernul a adoptat o serie de măsuri nepopulare – inclusiv înghețarea unor venituri și eliminarea sporurilor – menite să reducă presiunile asupra bugetului de stat.
Măsurile vizează disciplinarea cheltuielilor publice, în paralel cu identificarea de surse sustenabile de venit bugetar și restructurarea administrației, în vederea creării unui cadru favorabil pentru investiții și competitivitate economică.
