Iasi
Trenurile electrice PESA ajung în Iași: un test decisiv pentru modernizarea feroviară a României
După decenii de subfinanțare, material rulant depășit și întârzieri sistemice, transportul feroviar românesc intră într-o etapă de transformare cu miză strategică
Sosirea ramelor electrice PESA, fabricate în Polonia, marchează începutul celei mai ample modernizări a flotei de trenuri din istoria recentă a României, iar includerea rutei București–Iași în programul de testare are o semnificație economică majoră pentru regiunea Moldovei.
Primele teste: infrastructura față în față cu trenurile secolului XXI
În prezent, noile rame electrice nu transportă călători, ci sunt supuse unor teste tehnice complexe, menite să evalueze compatibilitatea acestora cu infrastructura feroviară existentă. Săptămâna trecută, trei trenuri regionale PESA au ajuns la Gara Obor, deschizând oficial faza de testare pentru un proiect considerat esențial în reforma transportului public feroviar.
Între 26 ianuarie și 4 februarie, trenurile vor circula atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, pe ruta București Nord – Iași, cu opriri în noduri feroviare-cheie precum Buzău, Focșani, Adjud și Bacău. Programul de test este intens și riguros, incluzând plecări la ore matinale și curse de retur în aceeași zi, tocmai pentru a simula condiții reale de exploatare.
Pentru Autoritatea pentru Reformă Feroviară și CFR, aceste probe sunt decisive: ele vor arăta dacă rețeaua feroviară a României poate susține, în mod constant, trenuri moderne, rapide și eficiente, la standarde europene.
Specificații tehnice și impact asupra competitivității transportului
Ramele electrice PESA sunt formate din trei vagoane moderne și oferă un total de 160 de locuri pe scaune și 243 de locuri în picioare. Dotările includ spații dedicate persoanelor cu dizabilități, 16 locuri pentru biciclete, acces la internet wireless și o viteză maximă de operare de 160 km/h.
Din perspectivă economică, aceste caracteristici nu reprezintă doar un salt de confort, ci și un avantaj competitiv pentru transportul feroviar, în raport cu transportul rutier sau aerian pe distanțe medii. Reducerea timpilor de parcurs, creșterea fiabilității și îmbunătățirea experienței pasagerilor pot transforma trenul într-o alternativă viabilă pentru mobilitatea regională și interregională.
Pentru Iași și întreaga Moldovă, obișnuite cu trenuri lente și material rulant învechit, aceste standarde par aproape disruptive.
Teste extinse, pe rute dificile
Programul de testare nu se limitează la ruta București–Iași. Trenurile PESA vor fi evaluate și pe alte trasee strategice, inclusiv spre Constanța, Brașov și Suceava, pe tronsoane cu opriri frecvente sau, dimpotrivă, pe secțiuni fără oprire, tocmai pentru a forța limitele sistemului feroviar românesc.
Această etapă este considerată o adevărată probă de foc: succesul testelor va deschide calea livrărilor la scară largă, în timp ce eventualele probleme vor indica punctele critice ale infrastructurii ce necesită investiții suplimentare.
Cea mai mare achiziție de trenuri din ultimele decenii
Din punct de vedere financiar, proiectul PESA reprezintă un angajament bugetar fără precedent. România a contractat 62 de rame electrice regionale, în valoare de 2,77 miliarde de lei (cu TVA), finanțate prin Fondul de Modernizare al Uniunii Europene. Până în prezent, șapte trenuri au fost deja livrate.
În paralel, un al doilea contract semnat cu producătorul polonez vizează achiziția a 29 de rame electrice interregionale de lung parcurs, în valoare de 1,6 miliarde de lei, finanțate prin PNRR și Fondul de Modernizare.
Termenul-limită pentru finalizarea livrărilor este decembrie 2027, un calendar ambițios care va testa capacitatea administrativă a statului român de a gestiona proiecte majore de infrastructură fără întârzieri cronice.
Moldova, între speranță și realism economic
Pentru Iași, trenurile PESA sunt mai mult decât un upgrade tehnic. Ele simbolizează o posibilă schimbare de paradigmă: integrarea reală a Moldovei în rețelele moderne de transport, reducerea decalajelor regionale și creșterea atractivității economice a zonei.
D…
