National
Turismul românesc intră într-o zonă de risc: ANAT cere Guvernului un mecanism național de protecție pentru economie și locurile de muncă
Industria turismului avertizează că efectele încetinirii economice se resimt deja în piață
Organizația solicită intervenții rapide pentru evitarea unei crize cu impact asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și competitivității economiei românești
Turismul și industria HORECA, două dintre cele mai importante ramuri ale economiei naționale prin contribuția la ocuparea forței de muncă și dezvoltarea economiilor locale, transmit unul dintre cele mai ferme semnale de alarmă din ultimii ani. Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a adresat o scrisoare deschisă premierului Ilie Bolojan, prin care solicită instituirea unui mecanism național permanent de intervenție pentru protejarea locurilor de muncă și sprijinirea sectoarelor economice afectate temporar de încetinirea activității.
Mesajul transmis de reprezentanții industriei nu este unul împotriva măsurilor de consolidare fiscal-bugetară asumate de Guvern, ci reprezintă un apel pentru completarea acestora cu instrumente care să reducă efectele asupra economiei reale. În opinia ANAT, România are nevoie de politici economice capabile să răspundă rapid atunci când anumite sectoare intră într-o perioadă de dificultate, evitând transformarea unor probleme conjuncturale în pierderi economice și sociale pe termen lung.
ANAT propune un mecanism permanent de intervenție economică
În centrul propunerii se află crearea unui cadru legal și instituțional flexibil, care să poată fi activat imediat ce indicatorii economici relevă deteriorarea activității într-un sector.
Organizația susține că experiența ultimilor ani – de la pandemia de COVID-19 până la actualele provocări economice – demonstrează necesitatea existenței unor instrumente pregătite din timp, care să permită statului să acționeze rapid și predictibil.
Printre soluțiile propuse se numără:
- programe de tip Kurzarbeit, prin care statul compensează parțial veniturile angajaților în perioadele de reducere temporară a activității;
- credite fiscale pentru companiile care păstrează locurile de muncă;
- facilități temporare privind taxarea muncii;
- programe de formare și reconversie profesională;
- alte mecanisme utilizate deja cu succes în statele europene.
Președintele ANAT, Cristian Bărhălescu, afirmă că România are nevoie de un sistem permanent, predictibil și flexibil, care să poată fi activat înainte ca dificultățile economice să genereze concedieri și pierderea capitalului uman.
Turismul este primul sector care resimte încetinirea economiei
Potrivit ANAT, turismul reprezintă unul dintre cele mai sensibile sectoare economice, reacționând aproape imediat la scăderea consumului, reducerea încrederii populației și modificările de politică fiscală.
Datele statistice arată că deteriorarea pieței este deja vizibilă.
În primele luni ale anului 2026:
- numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică a scăzut cu 6,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2025;
- în luna aprilie, numărul înnoptărilor a fost cu 11,6% mai mic decât în aprilie anul trecut.
Declinul nu reprezintă însă un fenomen izolat.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, încă din anul 2025 piața turistică intrase într-o fază de încetinire.
În intervalul ianuarie–noiembrie 2025:
- sosirile turiștilor au scăzut cu aproximativ 2,2%;
- numărul înnoptărilor s-a diminuat cu 1,4%.
La nivelul întregului an 2025, statisticile au confirmat tendința:
- reducere de 2,4% a numărului de sosiri;
- reducere de 1,7% a numărului de înnoptări;
- diminuarea gradului de ocupare al structurilor de cazare.
Aceste evoluții arată că sectorul devenise vulnerabil înaintea implementării celor mai recente măsuri fiscale.
Modificarea voucherelor de vacanță schimbă radical piața turismului intern
Una dintre principalele cauze identificate de industrie este modificarea sistemului voucherelor de vacanță.
În ultimii ani, acestea au reprezentat unul dintre cei mai importanți factori de stimulare a turismului intern, contribuind la:
- creșterea consumului de servicii turistice în România;
- dezvoltarea investițiilor private în hoteluri și pensiuni;
- reducerea economiei informale prin fiscalizarea unei părți importante a activității turistice.
Noua formulă de acordare a voucherelor a redus însă atractivitatea acestui instrument.
Potrivit datelor prezentate de ANAT, pe baza informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor:
- valoarea voucherelor de vacanță decontate s-a redus cu 61,5% în primele cinci luni ale anului 2026;
- de la aproximativ 557 milioane de lei s-a ajuns la doar 214,5 milioane de lei;
- în luna mai, scăderea a depășit 70%.
În paralel, valoarea voucherelor achiziționate de angajatori a scăzut cu 8,8%, ceea ce confirmă diminuarea utilizării acestui mecanism.
Reprezentanții industriei avertizează că efectele reale sunt chiar mai severe decât cele reflectate de cifrele privind cifra de afaceri, deoarece inflația maschează parțial scăderea volumului efectiv de servicii turistice comercializate.
Estimările operatorilor indică o reducere de aproximativ 30% a turismului intern în 2026.
Investițiile și competitivitatea sectorului sunt puse sub presiune
Pe lângă reducerea cererii, industria se confruntă cu o creștere continuă a costurilor operaționale.
Companiile trebuie să gestioneze simultan:
- majorarea costurilor salariale;
- creșterea prețurilor la energie și utilități;
- costuri mai ridicate pentru materii prime și servicii;
- reducerea consumului intern;
- incertitudinea privind evoluția fiscalității.
În acest context, ANAT avertizează că orice nouă majorare a TVA aplicabilă serviciilor turistice ar afecta competitivitatea României față de destinațiile concurente din regiune.
În numeroase state europene, regimurile de TVA reduse pentru turism reprezintă un instrument utilizat pentru atragerea investițiilor și stimularea dezvoltării economice.
Deficitul de personal riscă să se accentueze
Un alt efect major al încetinirii activității îl reprezintă presiunea asupra pieței muncii.
Industria turismului și HORECA se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți în recrutarea și păstrarea angajaților.
În lipsa unor instrumente care să permită menținerea contractelor de muncă în perioadele cu activitate redusă, numeroși lucrători aleg să plece către alte state europene, unde beneficiază de salarii mai stabile și contracte pe termen lung.
Potrivit ANAT, pierderea resursei umane specializate poate deveni una dintre cele mai costisitoare consecințe ale actualului context economic, deoarece reconstruirea forței de muncă necesită ani de investiții și formare profesională.
Contextul macroeconomic amplifică presiunile asupra mediului de afaceri
Solicitările ANAT vin într-un moment în care economia românească traversează o perioadă complicată.
Consolidarea fiscal-bugetară, încetinirea consumului, costurile ridicate de finanțare și incertitudinea din mediul economic afectează majoritatea sectoarelor productive.
Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut a fost majorat cu 6,8%, măsură care va avea un impact semnificativ asupra industriilor cu utilizare intensivă a forței de muncă.
Totodată, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) estimează pentru România o contracție economică de 0,1% în acest an, pe fondul consolidării fiscale și al reducerii consumului.
În acest context, reprezentanții industriei apreciază că menținerea echilibrului dintre disciplina bugetară și susținerea economiei reale devine una dintre principalele provocări pentru autorități.
ANAT: consolidarea fiscală trebuie însoțită de politici pentru menținerea competitivității
Organizația subliniază că nu contestă necesitatea reducerii deficitului bugetar și nici măsurile de stabilizare a finanțelor publice.
În schimb, solicită ca aceste politici să fie completate de instrumente capabile să reducă impactul asupra companiilor și asupra locurilor de muncă.
ANAT invită organizațiile patronale, federațiile, sindicatele și specialiștii în politici publice să participe la elaborarea unui mecanism național de intervenție economică, care să poată fi utilizat ori de câte ori anumite sectoare sunt afectate de șocuri temporare.
Miza depășește industria turismului
Din perspectiva Moldova Invest, propunerea ANAT deschide o dezbatere cu implicații pentru întreaga economie românească. Într-un climat caracterizat de consolidare fiscală, încetinirea consumului și creșterea costurilor de operare, existența unor mecanisme anticiclice poate deveni un factor esențial pentru menținerea competitivității mediului de afaceri.
Semnalul transmis de industria turismului nu vizează exclusiv HORECA, ci ridică o întrebare …
