Ucraina extinde cadrul privind dubla cetățenie: România inclusă în lista statelor eligibile pentru procedura simplificată

Decizia Guvernului de la Kiev de a modifica lista statelor ai căror cetățeni pot accesa cetățenia ucraineană prin procedură simplificată marchează o schimbare semnificativă în politica sa privind dubla cetățenie

Noua reglementare extinde considerabil cadrul anterior, cu impact direct asupra relațiilor cu mai multe state europene, inclusiv România.

Extinderea listei de state eligibile

Pe 8 mai, autoritățile de la Kiev au adoptat un decret privind modificarea listei statelor ai căror cetățeni pot dobândi cetățenia ucraineană fără a fi obligați să renunțe la cetățenia de origine.

Inițial, lista cuprindea doar cinci state: Canada, Germania, Polonia, Statele Unite ale Americii și Cehia. Prin noul act normativ, aceasta a fost extinsă la 29 de state suplimentare, printre care și România.

Noile state incluse sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Regatul Unit, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia.

Contextul legislativ și implicațiile juridice

Noua legislație permite cetățenilor ucraineni să dobândească o a doua cetățenie fără obligația de a renunța la cea ucraineană, o schimbare importantă față de practica anterioară, în care dubla cetățenie era restricționată.

În același timp, actul normativ facilitează obținerea cetățeniei ucrainene de către etnicii ucraineni din statele incluse în listă, printr-o procedură simplificată, ceea ce poate avea implicații asupra diasporei și a politicilor de reintegrare națională.

Reacții și sensibilități regionale

Decizia inițială de a include doar cinci state a generat nemulțumiri în anumite comunități, inclusiv în rândul românilor din Ucraina, întrucât România nu se regăsea pe lista partenerilor eligibili.

Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș a susținut anterior că limitarea inițială a fost percepută ca o formă de subevaluare a României în raport cu relațiile bilaterale, în contextul în care noua lege privind cetățenia a intrat în vigoare la 16 ianuarie și a generat dezbateri în comunitățile vizate.

Semnificații geopolitice și instituționale

Extinderea listei reflectă o posibilă reașezare a politicilor de cetățenie ale statului ucrainean în raport cu partenerii europeni și occidentali. Includerea unui număr semnificativ de state din Uniunea Europeană sugerează o deschidere mai largă către integrare administrativă și flexibilizare legislativă în contextul mobilității populației.

Pentru România, includerea pe listă are relevanță atât din perspectiva relațiilor bilaterale, cât și din punctul de vedere al comunității românești din Ucraina, care ar putea beneficia de proceduri simplificate în obținerea cetățeniei.

Concluzie

Noua reglementare adoptată de Ucraina reprezintă o ajustare importantă a politicii sale de cetățenie, cu efecte asupra relațiilor internaționale și asupra diasporei. Extinderea listei la 29 de state, inclusiv România, poate fi interpretată ca un pas spre armonizarea legislației cu practicile europene și consolidarea relațiilor cu partenerii occidentali.