International
Ucraina, între reforma educației și protecția capitalului uman: cazul clasei românești din Cartal ajunge la autoritățile centrale
Un caz care depășește problema organizării unei clase și readuce în atenție respectarea dreptului la educație în limba maternă pentru comunitatea românească din sudul Ucrainei
Un apel public lansat din satul Cartal (Orlivka), comunitatea Reni, raionul Ismail, regiunea Odesa, readuce în atenție problema accesului la educație în limba română pentru minoritatea română din Ucraina. O clasă I cu predare în limba română, solicitată de părinții a opt copii și deschisă la începutul anului școlar, ar fi funcționat doar patru zile înainte de a fi închisă.
Situația este semnalată de ONG „Agenția de dezvoltare locală Orlivka–Kartal” (AMROK), al cărei președinte, Anatolii Abgaș, a adresat, la 10 septembrie 2026, o declarație oficială Administrației Președintelui Ucrainei, Consiliului Național de Securitate și Apărare și Administrației Militare Regionale Odesa.
Demersul plasează cazul Cartal într-un context mai larg, în care drepturile minorităților naționale, accesul la educație în limba maternă și obligațiile asumate de Ucraina în procesul de integrare europeană devin elemente relevante atât pentru comunitățile locale, cât și pentru relația dintre Ucraina și România.
Opt copii, două serii de cereri și o clasă care a rezistat doar patru zile
Potrivit declarației publice a organizației, părinții au solicitat încă din luna mai 2026 constituirea unei clase I cu predare în limba română pentru opt copii.
În luna august, după o verificare realizată de o comisie a administrației locale, clasa ar fi fost acceptată și aprobată. Cu toate acestea, cu aproximativ două săptămâni înainte de începerea anului școlar, părinții ar fi fost informați că această clasă nu mai poate fi constituită.
În explicațiile transmise părinților ar fi fost invocate reforma educației aflată în desfășurare în Ucraina și dificultățile economice ale comunității teritoriale unite Reni.
Organizația susține însă că, în paralel cu aceste explicații administrative, asupra unor părinți s-ar fi exercitat presiuni și intimidări, ceea ce i-ar fi determinat pe unii dintre aceștia să își schimbe opțiunea și să solicite înscrierea copiilor într-o clasă cu predare în limba ucraineană.
La 31 august, părinții au depus din nou cererile pentru constituirea clasei cu predare în limba română, demers care, potrivit ONG-ului, a beneficiat și de sprijinul Consulului General al României la Odesa, Claudiu Tătaru.
Clasa a fost deschisă la 1 septembrie.
A funcționat însă doar patru zile.
Potrivit declarației AMROK, ulterior, asupra unor părinți s-ar fi exercitat din nou presiuni, iar unii dintre aceștia și-ar fi rescris cererile pentru înscrierea copiilor la clasa cu predare în limba ucraineană.
La 9 septembrie, copiii nu mai frecventau de trei zile clasa cu predare în limba română, după închiderea acesteia.
AMROK cere explicații juridice și verificarea acuzațiilor privind presiunile asupra părinților
În declarația transmisă autorităților ucrainene, organizația solicită o justificare juridică precisă privind modul în care reforma educației afectează posibilitatea organizării unei clase cu predare în limba română.
De asemenea, AMROK cere verificarea informațiilor referitoare la presupusele presiuni și intimidări exercitate asupra părinților și solicită garantarea faptului că opțiunea privind limba de educație poate fi exprimată liber, fără intervenții sau presiuni.
O altă solicitare vizează reexaminarea de urgență a posibilității reluării clasei cu predare în limba română, în baza solicitărilor formulate de părinți și cu respectarea legislației ucrainene și a angajamentelor internaționale asumate de Ucraina.
Este un punct esențial al disputei: din perspectiva organizației, problema nu este doar dacă administrația locală dispune sau nu de resursele necesare pentru organizarea unei clase, ci și dacă decizia privind limba de educație a copiilor reprezintă într-adevăr alegerea liberă a părinților.
O problemă locală cu implicații europene
Cazul este relevant și prin prisma parcursului european al Ucrainei.
AMROK își fundamentează apelul inclusiv pe statutul Ucrainei de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană și pe obligațiile privind protejarea drepturilor minorităților naționale.
În declarație este invocat și Acordul privind parteneriatul strategic dintre Ucraina și România, semnat la 12 martie 2026, organizația solicitând ca drepturile comunității românești din zona Reni să fie analizate și în acest cadru bilateral.
Pentru România, regiunea Odesa are o importanță aparte, prin prezența istorică a unor comunități românești și prin legăturile culturale, lingvistice și familiale existente în localitățile din sudul Ucrainei.
În acest context, situația unei clase de doar opt elevi poate deveni un indicator al modului în care sunt aplicate, la nivel local, principiile privind protecția minorităților și accesul la educație în limba maternă.
Educația în limba română, între reformă și protejarea identității comunitare
Reforma sistemului educațional ucrainean a adus în ultimii ani modificări importante privind utilizarea limbilor minorităților naționale în procesul de învățământ. Autoritățile ucrainene au susținut necesitatea consolidării utilizării limbii ucrainene în sistemul educațional, în timp ce reprezentanții comunităților românești au atras în mod repetat atenția asupra necesității păstrării unor forme efective de educație în limba maternă.
În cazul de la Cartal, conflictul de interpretare devine concret: părinții afirmă că au solicitat o clasă în limba română pentru copiii lor, în timp ce administrația ar fi invocat cadrul reformei educaționale și constrângerile economice.
Fără o clarificare oficială a situației și fără verificarea independentă a acuzațiilor formulate de comunitatea locală, rămân însă deschise întrebări importante privind motivele exacte pentru care clasa a fost închisă după numai patru zile.
De aceea, solicitarea AMROK de a primi o justificare juridică concretă și de a verifica acuzațiile privind presiunile asupra părinților reprezintă elementul central al demersului.
„Nu este un privilegiu”, susține organizația
În declarația sa, ONG „Agenția de dezvoltare locală Orlivka–Kartal” insistă asupra faptului că solicitarea pentru o clasă cu predare în limba română nu trebuie tratată drept un privilegiu acordat unei comunități.
Organizația consideră că este vorba despre exercitarea dreptului părinților de a alege forma de educație pentru copiii lor și despre posibilitatea comunității de a-și păstra limba și identitatea culturală.
Pentru o comunitate minoritară, existența unei școli sau a unei clase în limba maternă are o semnificație care depășește componenta strict educațională. Limba este una dintre principalele infrastructuri prin care se transmit memoria, cultura și identitatea unei comunități de la o generație la alta.
Tocmai de aceea, cazul Cartal poate deveni un test pentru capacitatea autorităților locale și centrale din Ucraina de a găsi un echilibru între politicile de consolidare a limbii de stat și protejarea drepturilor comunităților naționale.
Ce solicită concret comunitatea română
Prin declarația transmisă la 10 septembrie, AMROK solicită autorităților ucrainene:
- o justificare juridică concretă privind impactul reformei educației asupra dreptului la educație în limba română;
- verificarea informațiilor privind presiunile și intimidarea părinților;
- garantarea libertății de alegere a limbii de educație;
- reexaminarea urgentă a posibilității de reluare a clasei cu predare în limba română, în conformitate cu legislația Ucrainei și angajamentele internaționale.
În finalul documentului, organizația solicită soluționarea „neîntârziată” și transparentă a situației, cu respectarea interesului superior al copiilor.
Cazul de la Cartal rămâne, deocamdată, unul în care acuzațiile privind presiunile asupra părinților aparțin comunității locale și ONG-ului care a sesizat autoritățile și necesită verificare oficială. Tocmai această verificare este solicitată de AMROK, în condițiile în care clasa cu predare în limba română, pentru care au existat cereri din partea părinților a opt copii, a funcționat doar patru zile de la începutul anului școlar.
Miza depășește însă situația celor opt elevi. Pentru comunitatea românească din sudul Ucrainei, …
