Ucraina propune un nou cadru de pace: compromis teritorial limitat, garanții de securitate și reconstrucție strategică

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că este dispus să retragă trupele ucrainene din zonele estice ale regiunii Donețk aflate încă sub controlul Kievului, în vederea creării unei viitoare zone demilitarizate. Inițiativa este condiționată de un pas similar din partea Rusiei, care ar trebui să își retragă forțele dintr-o zonă echivalentă.

Condiția-cheie: retragere reciprocă

Propunerea liderului ucrainean prevede o retragere simetrică a trupelor, astfel încât zona demilitarizată să includă atât teritorii evacuate de Ucraina, cât și de Rusia. Până în prezent, Kremlinul nu a indicat că ar accepta altceva decât controlul integral asupra Donețkului.

Un plan de pace revizuit, susținut de SUA

Oferta face parte dintr-un plan de pace extins, în 20 de puncte, elaborat de Ucraina împreună cu Statele Unite și prezentat la Kiev. Documentul abordează aspecte teritoriale, garanții de securitate pentru Ucraina, mecanisme de prevenire a unor noi agresiuni rusești și un amplu program de reconstrucție postbelică. Zelenski a subliniat că majoritatea punctelor reflectă o poziție comună Kiev–Washington.

Divergențe sensibile: Donețk și centrala nucleară

Două teme rămân fără consens deplin între Ucraina și SUA: statutul teritoriilor din Donețk aflate sub control ucrainean și viitorul centralei nucleare de la Zaporijia, ocupată de Rusia. Kievul propune ca centrala să fie administrată în comun cu Statele Unite, respingând ferm orice formă de control rusesc.

Reacția Moscovei: rezerve și obiective ferme

Chiar și cu sprijin american, concesiile Ucrainei sunt considerate puțin probabile să fie acceptate de Kremlin. Rusia insistă asupra controlului total al Donețkului și respinge ideea cedării centralei nucleare. Moscova a confirmat că Vladimir Putin a fost informat despre discuții și a transmis că își va formula poziția oficială în perioada următoare.

Zona demilitarizată: Kramatorsk și Sloviansk, puncte-cheie

Potrivit lui Zelenski, zona demilitarizată ar putea include orașele Kramatorsk și Sloviansk, considerate ultima linie defensivă majoră a Ucrainei în est. Între cele două părți ar urma să fie instituită o zonă tampon administrată de forțe internaționale.

Mizele reale: securitate, populație și moral național

Teritoriul rămâne cea mai delicată problemă a negocierilor. Din perspectivă militară, Ucraina riscă să piardă poziții fortificate esențiale. Se adaugă riscuri umanitare legate de relocarea populației și impactul negativ asupra moralului național pe care l-ar putea avea cedarea unor zone.

Garanții de securitate și rolul NATO

Planul reafirmă suveranitatea Ucrainei și prevede un acord de neagresiune monitorizat internațional. SUA, NATO și statele europene semnatare ar oferi garanții de securitate similare articolului 5, cu reacții coordonate în cazul unei noi agresiuni rusești.

Integrare europeană și reconstrucție masivă

Ucraina ar urma să devină membră a Uniunii Europene la o dată clar stabilită, posibil în 2027 sau 2028. În paralel, este prevăzut un amplu pachet economic și de reconstrucție, estimat la 800 de miliarde de dolari, susținut de SUA, Banca Mondială și parteneri internaționali, cu accent pe infrastructură, energie, tehnologie și resurse naturale.

Energia, un punct de blocaj strategic

Washingtonul propune operarea în comun a centralei de la Zaporijia de către Ucraina, Rusia și SUA. Kievul respinge această variantă și insistă pentru un parteneriat exclusiv SUA–Ucraina, cu demilitarizarea completă a zonei pentru a asigura siguranța instalațiilor.

Fronturi înghețate și monitorizare internațională

Linia pozițiilor militare existente la semnarea acordului ar urma să fie recunoscută drept linie de front de facto în regiunile afectate. Forțe internaționale ar monitoriza respectarea acordului, iar părțile s-ar angaja să respecte Convențiile de la Geneva.

Dimensiunea umanitară și politică

Planul include schimbul total de prizonieri, eliberarea civililor reținuți și măsuri de sprijin pentru victimele războiului. De asemenea, Ucraina ar urma să organizeze alegeri prezidențiale după semnarea acordului.

Implementare și sancțiuni

Acordul ar avea caracter juridic obligatoriu și ar fi monitorizat de un Consiliu pentru Pace, condus de președintele SUA, Donald Trump. Orice încălcare ar atrage sancțiuni, iar încetarea focului ar intra în vigoare imediat ce toate părțile își dau acordul.