„Unii distrug, alții construiesc. România construiește” | Podul de la Ungheni: cum rescrie o investiție de 33 de milioane de euro harta logistică și economică a Europei de Est

Într-un climat regional profund marcat de instabilitate și de afectarea gravă a lanțurilor logistice tradiționale, dezvoltarea infrastructurii critice a încetat să mai fie doar un instrument de creștere economică, transformându-se într-un scut de reziliență

În acest context, construcția noului pod peste Prut de la Ungheni reprezintă mult mai mult decât o lucrare de inginerie civilă. Este o mutare geostrategică prin care România își consolidează rolul de ancoră de stabilitate în regiune, iar Republica Moldova face cel mai important pas practic spre integrarea sa fizică și economică în Piața Unică Europeană.

Reprezentanța diplomatică a României la Chișinău a surprins perfect esența acestui moment istoric, subliniind o realitate dură a zilelor noastre:

„Într-un context regional marcat de instabilitate, în care infrastructuri esențiale sunt afectate, devine tot mai clar cine alege distrugerea și cine investește în viitor. Diferența este simplă: unii distrug, alții construiesc. România construiește”. Această paradigmă a construcției este susținută de cifre, strategii clare și o viziune pe termen lung asupra conectivității pan-europene.

@moldovainvest

Construcția Podului de la Ungheni

♬ original sound – Moldova Invest

Arhitectura financiară și o premieră istorică în infrastructură

Din punct de vedere financiar, proiectul viitorului pod de la Ungheni este evaluat la aproximativ 33 de milioane de euro. Sustenabilitatea acestei investiții este garantată de un parteneriat solid cu Uniunea Europeană, care acoperă aproape jumătate din costuri prin mecanismele destinate interconectării europene. Această co-finanțare reflectă recunoașterea internațională a traseului drept un coridor vital pentru economia continentului.

Însă detaliul cu adevărat istoric al acestui proiect depășește granițele financiare. Statul român nu doar că susține acest efort, ci își asumă construcția primilor 5,1 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova. Este un transfer direct și tangibil de expertiză tehnică și resurse, care va marca nașterea infrastructurii rutiere de mare viteză peste Prut.

Vicepremierul Republicii Moldova, Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), a confirmat recent progresul constant al lucrărilor:

„Lucrările sunt în termen, practic la etapa actuală nu există niciun fel de întârzieri în procesul de executare. Podul este capătul autostrăzii A8 și este începutul autostrăzii A1 din Republica Moldova.”

Sinergia coridoarelor: De la A8 la A1 prin Hub-ul Berești

Eficiența maximă a transportului modern constă în eliminarea blocajelor („bottlenecks”) și asigurarea unui flux continuu. Proiectul de la Ungheni rezolvă exact această problemă cronică a graniței estice. Pe malul drept al Prutului, podul va fi integrat direct la nivel de autostradă, cu patru benzi de circulație, devenind punctul terminus al Autostrăzii Unirii (A8). Pe malul stâng, lucrarea se continuă natural, marcând kilometrul zero al noii Autostrăzi A1 din Republica Moldova, o arteră care va asigura o legătură rapidă și modernă cu Chișinăul.

Dincolo de panglica de asfalt, inima logistică a acestui nou ecosistem este Hub-ul multimodal Berești. Conform declarațiilor oficialilor de la Chișinău, finalitatea acestor primii 5 kilometri de autostradă se va regăsi în acest centru strategic. În prezent un punct cu destinație funcțională exclusiv feroviară, Bereștiul urmează să treacă printr-o transformare structurală masivă.

„De la pod vor continua lucrările pentru construcția celor 5,1 km de autostradă din Republica Moldova, cu finalitatea în hub-ul multimodal Berești. Ulterior îi va fi schimbată destinația, va deveni feroviar, auto, cu terminal vamal și cu toate investițiile făcute în el”, a explicat vicepremierul.

Integrarea transportului auto cu cel feroviar, susținută de construcția unui terminal vamal ultramodern, va concentra toate operațiunile de tranzit într-un singur punct de eficiență maximă. Această modernizare va reduce drastic timpii de așteptare pentru transportatori, o problemă care a penalizat decenii la rând competitivitatea exporturilor moldovenești.

Impactul macroeconomic și orizontul de așteptare

Efectele de antrenare ale acestui complex de infrastructură asupra economiei regionale vor fi profunde. Odată fluidizat traficul transfrontalier, costurile logistice per tona de marfă vor scădea semnificativ. Producătorii din Republica Moldova vor beneficia de un acces mult mai rapid și mai ieftin la porturile românești și la rețeaua de autostrăzi din Europa Centrală și de Vest. Pe de altă parte, regiunea transfrontalieră Ungheni va deveni un magnet pentru Investițiile Străine Directe (IDE). Accesul facil la infrastructură de mare viteză și facilitățile vamale integrate de la Berești vor atrage companii de producție și logistică, generând mii de locuri de muncă și dezvoltând o adevărată industrie a serviciilor adiacente.

„În aprilie 2026, vom cunoaște cine este câștigătorul acestui proiect. Conform directivei prim-ministrului României, până în 2028-2029 trebuie să fie finalizată această autostradă”, a concluzionat Vladimir Bolea.

Podul de la Ungheni depășește, astfel, condiția de proiect tehnic. El se profilează ca un „sistem nervos” vital pentru economia din estul României și din Republica Moldova, o axă care nu doar că leagă două maluri, ci integrează piețe, consolidează lanțuri de aprovizionare și asigură viitorul prosper al comunităților conectate la rețeaua europeană de transport.