International
Ursula von der Leyen propune ca bugetul UE să fie de de 2 trilioane €! Noile taxe, contestate de 6 comisari
Comisia Europeană a aprobat miercuri, 16 iulie, propunerea pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF) pentru intervalul 2028-2034, în valoare de 2 trilioane de euro, în creștere cu 0,8 trilioane. Acest demers deschide calea negocierilor privind bugetul viitor cu Parlamentul European și Consiliul UE.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut o conferință de presă, însoțită de comisarul pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, pentru prezentarea cadrului financiar multianual pentru 2028-2034.
Au urmat conferințe de presă ale vicepreședinților executivi Stéphane Séjourné, Roxana Mînzatu și Raffaele Fitto, precum și a comisarului pentru agricultură Christophe Hansen, pe teme legate de competitivitate, apărare, agricultură, coeziune și ocuparea forței de muncă.
Încheierea zilei a inclus o ședință tehnică neoficială pentru jurnaliști și o informare a co-raportorilor Parlamentului European, Siegfried Mureșan și Carla Tavares.
Bugetul propus este de 1,2 trilioane de euro, finanțat anterior din contribuții naționale de 1,1% din venitul național brut al statelor membre și din resurse proprii, precum taxele vamale. Propunerea actuală crește această rată la 1,23% din VNB, cu posibilă modificare.
Bugetul este împărțit în 16 grupuri și peste 50 de linii bugetare, cu aproximativ o treime direcționată către agricultori prin PAC, o altă treime către dezvoltarea regională prin fonduri de coeziune, iar restul către cercetare, politică externă, industrie și administrație.
Orice modificare a bugetului necesită aprobarea unanimă a Parlamentului și a guvernelor naționale.
Negocierile se anunță dificile, mai ales privind viitorul PAC. Grupul de lobby al fermierilor Copa-Cogeca a anunțat deja un „marș simbolic” la Bruxelles, fără tractoare, ca protest.
Statele membre sunt reticente la creșterea contribuțiilor, în contextul în care lista cheltuielilor crește: apărare, rambursarea împrumutului din pandemia Covid, sprijin pentru industrie etc.
Germania și Franța au exprimat deja opoziție la majorarea fondurilor UE, Germania invocând ascensiunea forțelor populiste anti-UE, iar Franța având probleme bugetare interne majore.
Parlamentul European cere însă un buget „mai ambițios”, iar eurodeputatul român Siegfried Mureșan a spus: „Uniunea nu poate face mai mult cu aceeași sumă, nici cu mai puțin. În final, o creștere a bugetului este indispensabilă.”
Un proiect de text indică alocări provizorii pentru regiunile mai puțin dezvoltate, o cerere susținută de comisarul Raffaele Fitto, deși detaliile pot suferi modificări.
Politica Agricolă Comună este unul dintre cele mai sensibile subiecte, cea mai controversată modificare fiind fuziunea fondurilor agricole și de coeziune într-un singur „super-fond” pentru prosperitate și securitate economică, teritorială, socială, rurală și maritimă durabilă.
PAC a beneficiat până acum de 387 miliarde de euro pe șapte ani, cu 270 miliarde ca plăți directe agricultorilor.
Proiectul de reformă a arhitecturii bugetare va integra politica agricolă și regională într-un fond vast de parteneriate naționale, despre care agricultorii se tem că le va reduce accesul la finanțare.
Fondul ar urma să aloce resurse prin 27 de planuri naționale negociate direct cu statele membre și implementate prin decizie a Consiliului, limitând astfel rolul Parlamentului European și al autorităților regionale.
Astfel, se deschide o nouă etapă de negocieri intense pentru stabilirea direcției bugetului UE în următorul deceniu.
Ea a declarat că bugetul pentru următorii ani va fi de 2 trilioane de euro, cel mai ambițios până acum, caracterizat printr-o flexibilitate și transparență sporită.
„Investim mai mult în capacitatea noastră de a răspunde și mai mult în independența noastră”, a afirmat ea.
Von der Leyen a subliniat că contribuțiile statelor membre la buget vor rămâne la același nivel, în timp ce veniturile generate din resurse proprii vor crește.
Primul pilon al bugetului propus constă în fuziunea Politicii Agricole Comune (PAC) cu fondurile de coeziune, o schimbare majoră propusă de von der Leyen. Astfel, cele două pachete bugetare importante – subvențiile pentru agricultori și fondurile pentru coeziune regională – vor fi integrate.
Investițiile destinate oamenilor, statelor membre și regiunilor însumează 865 miliarde de euro, reprezentând „fundația pentru investiții și reforme”. Agricultura și coeziunea rămân în centrul acestor planuri.
Pentru sprijinirea veniturilor agricultorilor, sunt alocați 300 miliarde de euro, inclusiv o rezervă agricolă dublată. Regiunilor mai puțin dezvoltate li se vor aloca cel puțin 218 miliarde de euro, iar pescuitului îi sunt destinați 2 miliarde de euro.
De asemenea, statele membre vor putea accesa împrumuturi de până la 150 miliarde de euro, garantate de Uniunea Europeană, prin mecanismul numit Catalyst Europe. Aceste fonduri vor stimula priorități europene specifice, precum apărarea, infrastructura energetică și tehnologiile strategice.
Respectarea statului de drept este o condiție esențială, obligatorie pentru toate finanțările UE. „Statul de drept este o necesitate pentru toate finanțările de la bugetul UE. Cu următorul CFM vom merge mai departe. Planurile naționale de parteneriat regional vor face din statul de drept și drepturile fundamentale o condiție pentru investiții și un punct central pentru reforme. Statul de drept se aplică tuturor fondurilor și va fi o condiționalitate inteligentă.”
Programul Erasmus Plus va beneficia de o creștere cu 50%.
Al doilea pilon este Fondul de competitivitate, cu un buget propus de 410 miliarde de euro. Von der Leyen a explicat: „Credem că este crucial să susținem tehnologiile strategice de mâine. Punem accent pe acest fond de competitivitate, finanțând tehnologiile strategice de care avem nevoie pentru piețele viitoare.”
Acest fond include dublarea programului Horizon Europe și o creștere de cinci ori a investițiilor în digital, pentru a crea un ecosistem digital sigur și inovativ.
Fondurile dedicate tehnologiilor curate, bioeconomiei și decarbonizării vor crește de șase ori, iar ținta pentru cheltuieli în domeniul climei și biodiversității va ajunge la 35% din noul CFM, adică aproximativ 700 miliarde de euro.
Al treilea pilon acoperă apărarea și spațiul. „Fondul de competitivitate include apărarea și spațiul. Propunem 131 miliarde de euro pentru apărare și spațiu, de 5 ori mai mult decât avem în prezent.”
Facilitățile Connecting Europe vor fi dublate pentru transport, iar mobilitatea militară va crește de zece ori. Cheltuielile pentru infrastructura energetică vor fi de cinci ori mai mari decât în prezent.
Investițiile în securitate cibernetică și infrastructura dual-use, utilizabilă atât civil, cât și militar, vor fi de asemenea substanțial sporite.
Al patrulea pilon este Global Europe, un instrument cu un buget de 200 de miliarde de euro, în creștere cu 75%, destinat ajutoarelor umanitare, parteneriatelor strategice și extinderii Uniunii Europene.
„Extinderea este o prioritate cheie. Deschidem cutia de instrumente a Global Europe pentru țări candidate, nu doar asistență tehnică, dar și susținere pentru reforme, investiții susținute de resurse”, a afirmat Ursula von der Leyen.
Pentru Ucraina sunt alocate 100 de miliarde de euro.
La aderarea unei țări candidate, va avea loc o renegociere a Cadrului Financiar Multianual.
Al cincilea pilon introduce un mecanism dedicat pentru crize, cu un buget de până la aproape 400 de miliarde de euro.
„Crizele nu mai sunt excepția, sunt norma. Nu este pentru cheltuieli, ci posibilitatea de a accesa această finanțare în caz că apare o criză neașteptată. E doar pentru timpuri de criză, nu pentru cheltuieli.”
Resursele proprii ale UE reprezintă punctul final: pentru finanțarea întregului plan, sunt propuse surse noi de venit.
„Trebuie să rambursăm împrumuturile luate pentru Next Generation EU, trebuie să ne atingem prioritățile moderne și să menținem stabile contribuțiile naționale.”
Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual 2028–2034, a reacționat rapid la anunțul Comisiei, exprimând clar că Parlamentul European nu va accepta comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene.
„Parlamentul European susține că apărarea și competitivitatea trebuie să fie noi priorități în viitorul Buget multianual al Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu vom accepta ca agricultura și coeziunea să-și piardă din importanță. Noile priorități trebuie susținute cu noi resurse, nu în detrimentul priorităților tradiționale”, a spus Siegfried Mureșan.
El a mai precizat că Parlamentul va insista ca politicile tradiționale – coeziunea și agricultura – să fie finanțate cel puțin la nivelul actual ajustat cu rata inflației.
„Vom respinge orice buget care nu garantează protejarea alocărilor dedicate atât Politicii Agricole Comune, cât și Politicii de Coeziune sau în care fermierii noștri trebuie să concureze cu regiunile pentru aceleași fonduri europene.”
Von der Leyen a publicat pe X o imagine ce arată că bugetul UE va fi de 2 trilioane de euro.
„Astăzi prezentăm bugetul UE pentru perioada 2028-2034. Este un buget pentru o nouă eră, care corespunde ambițiilor Europei. Care abordează provocările Europei. Care ne consolidează independența”, a scris ea.
Date consultate de Euractiv indică o posibilă reducere a bugetului pentru apărare sub 200 de miliarde de euro, în ciuda presiunilor pentru creșterea investițiilor militare.
Fondul european pentru competitivitate (FEC) ar avea în total 450,5 miliarde de euro, din care 252,4 miliarde sunt alocate pentru programe precum Orizont Europa, leadership digital, biotehnologie, agr
