Viitorul economiei Republicii Moldova: Trenduri și obstacole

Economia Republicii Moldova a fost marcată de instabilitate recentă, dar prognozele indică o revenire. Creșterea economică este susținută de agricultură, consum și investiții, în ciuda provocărilor precum inflația, dependența energetică și deficitul comercial. Reformele și integrarea europeană rămân factori esențiali pentru dezvoltarea viitoare

Performanța economică a Moldovei a fost solidă în ultimii ani, dar a fost afectată de factori externi și de condiții climatice nefavorabile. După declinul sever cauzat de pandemia de COVID-19, PIB-ul și-a revenit la nivelul pre-pandemic în 2021. Totuși, economia continuă să resimtă impactul războiului. După o contracție de 5% în 2022, PIB-ul a scăzut cu încă 2,3% în prima jumătate a anului 2023, dar s-a redresat în a doua parte a anului, înregistrând o creștere de aproximativ 0,7%, conform datelor guvernamentale. FMI estimează o creștere a PIB-ului de 4,3% în 2024 și de 5% în 2025, susținută de o producție agricolă robustă și de relansarea consumului și a investițiilor. Această expansiune este determinată de creșterea salariilor reale, majorarea remitențelor și o îmbunătățire a percepției riscurilor.

În 2023, deficitul fiscal a fost de aproximativ 5% din PIB, reflectând o colectare redusă a veniturilor și o execuție bugetară sub așteptări (FMI). Bugetul din 2023 a prioritizat combaterea crizei costului vieții, securitatea energetică și consolidarea administrației publice. Două rectificări bugetare, în mai și octombrie, au permis alocarea unor granturi suplimentare și redistribuirea resurselor din programe subutilizate. Raportul datorie/PIB a crescut la 35,1% în 2023 (de la 32,6% în 2022) și este estimat să urce la 38,4% în 2024, urmând apoi să scadă ușor la 37,4% în 2025. Inflația a coborât la 6,3% în octombrie 2023, față de un vârf de 34,6% în octombrie 2022, datorită reducerii prețurilor la alimente și combustibili, a redresării producției agricole și a măsurilor monetare restrictive. Inflația de bază a înregistrat, de asemenea, un declin în ultimele luni.

Pe termen lung, Moldova se confruntă cu provocări precum corupția, incertitudinea politică, capacitatea administrativă redusă, dependența de importurile de energie, presiunile economice din partea Rusiei, vulnerabilitatea exporturilor agricole și problema separatismului din Transnistria. Cu toate acestea, obținerea statutului de țară candidată la UE în 2022 și recomandarea Comisiei Europene, din noiembrie 2023, de a deschide negocierile de aderare sunt pași importanți în direcția integrării europene.

Deși Moldova a înregistrat o creștere economică semnificativă în ultimele două decenii, care a dus la îmbunătățirea nivelului de trai și reducerea sărăciei, rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa. Rata șomajului a scăzut la 3,8% în al doilea trimestru din 2023, după ce urcase la 5,5% în primul trimestru, dar rămâne peste nivelul de la finalul anului 2021 (FMI). În 2022, PIB-ul pe cap de locuitor era de 15.719 USD, cu 71,2% sub media UE.

Principalii indicatori economici

Sursa: FMI – Baza de date World Economic Outlook, octombrie 2021

Principalele sectoare industriale

Deși ponderea sa în PIB a scăzut, agricultura rămâne un pilon esențial al economiei moldovenești, reprezentând 8,3% din PIB și angajând aproape 55% din forța de muncă (Banca Mondială). Terenurile agricole acoperă 75% din suprafața țării, dintre care 1,82 milioane de hectare sunt teren arabil (Biroul Național de Statistică). Principalele produse sunt legumele, fructele, strugurii, cerealele, sfecla de zahăr, floarea-soarelui, tutunul, carnea de vită, laptele și vinul. În ultimii ani, guvernul a investit în modernizarea sectorului agricol prin echipamente noi și tehnologii, însă accesul limitat la finanțare și infrastructura deficitară rămân provocări majore. Producția agricolă a scăzut cu 23,6% în 2023, deși producția de culturi a crescut cu 35,1%, iar sectorul zootehnic a înregistrat o ușoară scădere de 1,9%.

Sectorul industrial reprezintă 19,4% din PIB și angajează 13% din populația activă. Printre industriile principale se numără producția, procesarea alimentelor, textilele, îmbrăcămintea și încălțămintea. Industria de prelucrare contribuie cu aproximativ 9% la PIB. În 2023, producția industrială a Moldovei a scăzut cu 3,6%, după un declin de 5% în 2022, iar sectorul manufacturier a înregistrat o scădere de 5,3%.

Structura PIB-ului se orientează treptat spre servicii, în detrimentul industriei grele și al agriculturii. Sectorul terțiar reprezintă 58,4% din PIB și angajează 32% din forța de muncă, fiind susținut de industriile telecomunicațiilor, asigurărilor și consultanței juridice.