National
Ziua Europei | Integrarea economică a României în UE, între oportunitate și provocare
România marchează astăzi Ziua Europei, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, sărbătorind 74 de ani de la Declarația Schuman – actul fondator al construcției europene
Aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, a reprezentat un moment de cotitură pentru România, accelerând modernizarea economiei și accesul la fonduri europene esențiale pentru dezvoltare. Cu toate acestea, la aproape două decenii de la integrare, tabloul socio-economic al țării reflectă contraste puternice între progresul realizat și decalajele care persistă.
Progrese semnificative în convergența economică
Unul dintre cele mai relevante exemple de convergență este avansul PIB-ului pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare. În 2024, România ocupă locul 18 în UE, la egalitate cu Polonia și Estonia, cu un nivel al PIB-ului per capita cu 21% sub media Uniunii. Este o îmbunătățire remarcabilă față de 2007, când România se afla la coada clasamentului. Între timp, a depășit state precum Grecia, Ungaria sau Croația.
De asemenea, la capitolul salariu minim ajustat la puterea de cumpărare, România se clasează pe locul 10 în UE, cu 1.340 PPS. Iar în ceea ce privește productivitatea muncii, economia românească atinge 84% din media UE, peste Polonia și Bulgaria, dar sub Cehia și mult sub nivelul economiilor vest-europene.
Provocări structurale majore
Pe de altă parte, România are în prezent cel mai mare deficit bugetar din UE, de -9,3% din PIB, potrivit Eurostat, semnalând vulnerabilități semnificative în politicile fiscale. Totodată, România înregistrează cea mai ridicată rată a inflației din Uniune – 5,1% în martie 2025 –, ceea ce afectează direct puterea de cumpărare a populației.
Piața muncii rămâne duală: România are al doilea cel mai mic cost orar cu forța de muncă din UE (12,5 euro), un avantaj pentru investițiile în industrii cu valoare adăugată redusă, dar și un factor care limitează atragerea investițiilor în sectoare high-tech. În același timp, țara se confruntă cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani – 26,3% – și cu cea mai mare pondere de tineri NEET (care nu lucrează și nu urmează studii) – 20,6%, față de media UE de 12,4%.
România este de asemenea pe locul al doilea în UE la riscul de sărăcie și excluziune socială, cu 27,9% din populație expusă, în ciuda scăderii față de anii anteriori. Mai mult, țara se situează pe ultimul loc în Uniune în ceea ce privește dimensiunea sectorului bancar, cu active bancare echivalente cu doar 51% din PIB – un nivel mult sub media europeană și un obstacol în calea finanțării dezvoltării.
Accesul la locuințe și alte avantaje competitive
Un domeniu în care România surprinde pozitiv este cel al accesibilității locuințelor: ocupă locul patru în UE după numărul de salarii necesare pentru achiziția unei locuințe standard. Acest indicator oferă un avantaj competitiv pentru tinerii care vor să își întemeieze un cămin în țară, comparativ cu colegii lor din Europa de Vest.
Concluzii
La 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a realizat pași importanți în convergența economică și modernizarea unor sectoare cheie. Fondurile europene, investițiile străine și reformele implementate au contribuit la o creștere economică susținută. Totuși, provo
