Dumitru BUZATU, pericol public! Ar putea influența ancheta sau martorii implicați în dosar

În contextul extinderii mandatului de arest preventiv, confirmată definitiv de Curtea de Apel Iași, Dumitru Buzatu este acum considerat un pericol public, conform argumentelor prezentate de Tribunalul Vaslui

Acest aspect este subliniat și în argumentarea judecătorilor de la Tribunalul Vaslui. Aceștia subliniază că poziția ocupată de Buzatu timp de 30 de ani ar putea afecta martorii care sunt sau vor fi implicați în dosar, mulți dintre aceștia fiind angajați ai Consiliului Județean, instituție pe care Buzatu a condus-o.

În plus, procurorii DNA menționează că investigația penală este încă în curs și că menținerea măsurii restrictive este crucială pentru desfășurarea corespunzătoare a procesului penal în vederea aflării adevărului. De asemenea, măsura arestului la domiciliu pentru expertul Radu Judele este considerată adecvată de către magistrați, având în vedere posibilitatea ca reputația acestuia să influențeze martorii sau desfășurarea anchetei penale. Tribunalul Vaslui respinge acuzațiile potrivit cărora aceste măsuri restrictive ar fi o formă de executare anticipată a pedepsei, argumentând că cei doi inculpați sunt privați de libertate de doar două luni, o perioadă considerată rezonabilă având în vedere acuzațiile aduse.

După ce un judecător al Tribunalului Vaslui a comis o eroare în prelungirea arestului preventiv al lui Dumitru Buzatu, un alt magistrat explică de ce, chiar și într-o reevaluare, fostul președinte al CJ Vaslui este încă văzut ca un risc public. Noul judecător evidențiază că cererea DNA Iași este bine întemeiată și că poziția lui Buzatu de-a lungul a 30 de ani în cadrul CJ Vaslui ar putea influența martorii anterior audiați sau cei care urmează să fie audiați, mulți dintre aceștia fiind subordonați lui în cadrul instituției. Analizând propunerea de prelungire a măsurilor restrictive față de inculpați în dosar, judecătorii subliniază că menținerea acestor măsuri este esențială pentru prevenirea posibilelor influențe asupra martorilor și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

În ceea ce-l privește pe al doilea inculpat, expertul Radu Judele, aflat în arest la domiciliu, acesta a solicitat o măsură mai puțin restrictivă, dar și permisiunea de a intra în contact cu angajații săi, care sunt martori în dosar. Cererile sale au fost respinse de instanță, care a argumentat că o măsură mai ușoară ar putea permite influențarea negativă a persoanelor implicate în calitate de martori sau funcționari publici, având în vedere relația preexistentă și influența sa morală.

De asemenea, apărarea inculpaților a susținut că măsurile restrictive reprezintă de fapt o executare anticipată a pedepsei. Cu toate acestea, instanța a respins aceste argumente, subliniind că doar două luni de detenție preventivă sau arest la domiciliu nu constituie o executare anticipată a pedepsei, având în vedere gravitatea acuzațiilor.