Rezultate neașteptate în urma perchezițiilor de DNA făcute în cabinetul lui Tătaru!

Procurorii DNA au făcut percheziții în cabinetul lui Nelu Tătaru timp de 8 ore săptămâna trecută, căutând bani pe care acesta i-ar fi încasat cu o zi înainte și i-ar fi ascuns într-un dulap bine ascuns.

Conform referatului procurorilor trimis la Parlament, doctorul își începea dimineața, înainte de a-și vedea pacienții, numărând banii strânși în ziua precedentă. De asemenea, anchetatorii căutau o cameră care, conform acuzațiilor, i-ar fi aparținut și ar fi supravegheat șpaga ascunsă. Cu toate acestea, nu au găsit nici o cameră, nici banii, și au rămas cu concluzia că documentul oficial prezentat Parlamentului a fost bazat pe presupuneri induse de cei care au depus plângerea. Nu mai avem încredere în povestea autosesizării, deoarece ziarul Vremea Nouă a publicat o înregistrare incriminatoare în care managerul Popa amenință cu curățenia asupra fostului ministru al Sănătății, eveniment care a avut loc anul trecut. Pentru a obține aceste dovezi concludente, procurorii DNA au forțat procedurile, sigilând biroul lui Tătaru chiar în ziua în care au coborât la spital. Avocații doctorului susțin că perchezițiile nu au fost efectuate legal și au depus o plângere în acest sens. Ei argumentează că sigilarea biroului indică, de fapt, începutul percheziției în cabinet, ceea ce înseamnă că Tătaru și-a pierdut imunitatea. Totuși, această metodă a eliminat suspiciunile că cineva ar fi putut să „curățe” biroul și să ia probele incriminatoare. Faptul că într-un document oficial DNA se menționează că Tătaru folosea o cameră pentru a monitoriza șpaga și biroul său, dar nu s-a găsit nimic în timpul perchezițiilor, sugerează că procurorul de caz s-a bazat prea mult pe declarațiile celor care au depus plângerea. Aceasta se datorează faptului că fosta manageră a spitalului, Lucia Rotaru, a dezvăluit jurnaliștilor despre existența acestei camere misterioase și a comentat despre capacitățile procurorilor de a instala camere fără ca doctorul să știe, deși acesta avea deja o cameră superioară care monitoriza totul. Reporterii de la Vremea Nouă au investigat și au descoperit cum procurorii au reușit să instaleze echipamentele de supraveghere în biroul lui Tătaru. În aprilie anul acesta, când doctorul era în concediu, s-a efectuat o curățenie generală la etajul al doilea, în zona cabinetului, ordonată de manager. Este logic că aparatura a fost instalată atunci, iar doctorița Rotaru nu ar trebui să fie atât de surprinsă.

Managerul spitalului Huși, Bogdan Popa, și alți opozanți cunoscuți ai doctorului Tătaru par a fi responsabili pentru înșelarea procurorilor DNA Iași.
Anchetatorii, într-un mod neobișnuit, s-au bazat excesiv pe relatările celor care doreau să-l „curenteze” pe doctorul Tătaru. Povestea camerei de supraveghere din cabinetul doctorului, echipată cu senzori și infraroșu, care ar transmite instantaneu tot ce se întâmplă în cabinet în absența sa, era doar o legendă veche din spital, răspândită de ani de zile. O asistentă îi furase niște bani din buzunarul hainei doctorului Tătaru, iar acesta, intuitiv, i-a spus că l-a văzut, dar că o va ierta dacă va mărturisi fără să mai înregistreze incidentul pentru Poliție. A fost doar o tactică pentru a o determina să recunoască fapta. În spital, însă, s-a răspândit vestea că Nelu Tătaru deține o cameră misterioasă în cabinetul său, ceea ce a fost acceptat de cei care au depus plângerea la DNA Iași, prezentând-o ca fiind o certitudine. În mod ciudat, anchetatorii au acceptat această informație fără dovezi concrete, probabil pentru că un manager sau un alt angajat de conducere într-un spital nu ar trebui teoretic să facă astfel de afirmații false. La Huși, însă, acest tip de comportament este, din păcate, comun. Perchezițiile minuțioase nu au reușit să ofere nici măcar o probă materială, iar anchetatorii s-au trezit cu mâinile goale în cabinetul unde credeau că vor găsi dovezi de corupție. Responsabili pentru această situație sunt cei care au depus plângerea, punând în dificultate anchetatorii profesioniști prin inducerea în eroare.

Lucia Rotaru, fosta manageră a spitalului, povestea despre camera cu senzori din cabinetul doctorului Tătaru
Lucia Rotaru, fosta manageră a spitalului, teoretic pensionată, dar practic încă activă în unitatea medicală, își sărbătorea aniversarea când anchetatorii au venit la doctorul Tătaru pentru percheziții. Cunoscută pentru animiozitatea sa veche cu doctorul, Lucia s-a deschis jurnaliștilor despre camera misterioasă de supraveghere a doctorului Tătaru, care monitorizează dulapul acestuia. Ea a susținut ferm existența acestei camere și era convinsă că procurorii o vor descoperi. Probabil, nu și-a dat seama că, arătându-se atât de sigură de existența camerei, dezvăluia sursa incorectă a informației, care s-a dovedit a fi falsă.

Anchetatorii, temându-se de camera… inexistentă a doctorului Tătaru, au instalat și ei o cameră de supraveghere, dar fără succes, conform avocaților.
Anchetatorii, convinși de existența camerei inexistente a doctorului Tătaru, au încercat să instaleze o cameră de supraveghere în cabinetul său. Cu toate acestea, această încercare nu a avut succes, așa cum afirmă avocații doctorului. Astfel, eforturile procurorilor de a obține dovezi au fost zădărnicite, consolidând astfel poziția avocatilor lui Tătaru că procedurile au fost încălcate.

Echipa de avocați ai lui Nelu Tătaru este atentă la fiecare detaliu de felul acesta, pentru că lupta pentru adevăr se anunță una foarte grea, în ciuda aparențelor. Sandra Grădinaru, cunoscut avocat ieșean, a făcut o serie de precizări foarte interesante. “Acest dosar a început din 2023. Domnul doctor a fost urmărit încă din 2023 și în 2024 lucrurile au luat o mai mare amploare din partea anchetatorilor, în sensul că aceștia au instalat și o cameră de luat vederi în biroul domnului doctor, sigur, cu mandat de la judecătorul de drepturi și libertăți. Acea cameră, din ceea ce am putut vedea de la colegii dumneavoastră din presă, ne-am dat seama că nu a surprins momente chiar relevante pentru anchetatori și au urmat și o serie de investigatori sub acoperire, în număr de 4, care au încercat să îl instinge pe domnul doctor. Deci, ei au încercat să îl provoace. Și, așa cum știm, provocarea înlătură răspunderea penală”, a spus avocata Sandra Grădinaru.

“DNA Iași are experiență în a face flagrante bine documentate. În cazul doctorului Tătaru a lipsit flagrantul. De ce?”

“În momentul în care monitorizezi un om atâtea luni de zile (din aprilie până în iulie 2024, n.r.) și folosești atâta tehnică și investigatori în acoperire și nu l-ai prins cu seriile (referire la bancnotele care se spune că s-ar fi oferit mită, n.r.)… știți, DNA Iași are experiență să facă flagrant. Și ei știu foarte bine să facă un flagrant și să îl documenteze, astfel încât clientul acela să stea mult timp în închisoare. Deci, au experiența de a face dosarele și de a le documenta foarte bine. Aici aveau posibilitatea, pentru că acei investigatori sub acoperire erau acolo, cu tehnică pe ei, să stea comisarul de poliție la ușă și să îl prindă pe domnul doctor cu cele 3 bancnote în mână, să ia seriile și să încheie un proces verbal. Și atunci nu mai era nimic de comentat. Dacă domnul doctor ar fi fost un așa șpăgar, vă dați seama că, la cât de mic este Hușul, s-ar fi dus vestea imediat și nu ar fi ieșit în stradă pentru el, pentru susținerea sa atâtea sute de oameni simpli, oameni necăjiți, pensionari care spuneau, domnule, eu nu am avut de unde să îi dau, m-a operat, m-a salvat și nu i-am dat nimic”, a atras atenția avocata Sandra Grădinaru.

Induși în eroare de delatorii care au spus că sigur se va găsi în cabinet camera misterioasă și dulapul cu bani, anchetatorii s-au pripit și au sigilat repede și ilegal cabinetul dr. Tătaru

“Ceea ce le pot reproșa celor care au lucrat la acest caz, că nu lucrează singur procurorul, ci împreună cu comisari de poliție, este că dacă, într-adevăr, anchetatorii au avut convingerea că acest om băga banii în buzunar, iar banii de la investigatori, care erau din fondurile DGA-ului, de ce nu s-au luat seriile la banconote, să îl prindă cu mita? Plus că, din punctul nostru de vedere, al legalității, este o problemă de legalitate în privința sigiliilor puse pe cabinet. Acele sigilii, din perspectiva legalității, din perspectiva apărării, nu sunt aplicate potrivit unei proceduri prevăzute de lege. Pentru că în Codul de Procedură Penală avem procedura aceasta de aplicare a sigiliilor la ridicarea de obiecte. Și nu avem prevăzută expres pentru un astfel de context. Și atunci, dacă nu este prevăzută expres pentru un astfel de context, eu consider că nu s-a procedat corect, aplicându-se sigiliile și interzicându-i doctorului să își exercite profesia. Acolo erau rețete, aparatură medicală și consider că nu s-a procedat legal prin acele sigilii. Ca o justificare a procurorilor, ei poate s-au gândit că exista acel mandat de la ICCJ pentru percheziție domiciliară (asimilată fiind și percheziția biroului), dar și acel mandat este criticabil. Acest mandat este obținut de către procurorii de caz de la judecătorul de drepturi și libertăți de la ICCJ, dar a fost obținut anterior ridicării imunității, anterior încuviințării perchezițiilor de către Camera Deputaților. Și în această privință doctrina este unanimă, doctrina de Drept Constituțional și nu numai, în a aprecia faptul că abia după ce se ridică imunitatea, trebuie să se adreseze judecătorului de drepturi și libertăți de la ICCJ, pentru emiterea mandatului”, a spus avocata Sandra Grădinaru.